Totul contează. În viață. Absolut tot.
Am constatat acest adevăr axiomatic, în timp, din experiență proprie și dintr-o multitudine de alte surse.
Sunt pasionat de filme. Sunt înnebunit după film. Sunt așa de când îmi pot aduce aminte.
Una dintre cele mai puternice amintiri din copilărie este din epoca vârstei de 5 ani și este legată de serialul Marco Polo. O imagine persistă, în mod special, când Venețianul țințuiește cu stiletul lui elegant, printr-o mișcare agilă și sigură 100% un șarpe amenițător. Vârful oțelului ajunge direct în Bull,s Eye ( în mijlocul țintei).
Culorile veșmintelor, nuanța cerului, detaliile scenei, răsuflarea tăiată a celor de față, tensiunea creată de acele două prim-planuri succesive, TOTUL este și acum la fel de viu și de prezent, la fel de exact și de real ca acum 33 de ani.
O altă amintire la fel de vie în intensitate, poziționată la câțiva ani mai târziu, este imaginea lui Anjin- San, din Shogun, când, umilit fiind de un samurai, își comută întreaga esență a valorilor personale într-un gest extrem: consideră onoarea valoarea supremă, și la trigger-ul evenimetului jignitor, nu ezită să se repeadă spre sabia scurtă, pentru a-și face sepuku.
Este oprit în ultimul moment, ultim moment care devine primul moment adevărat din viața unui bărbat occidental experimentat,versat, care înfruntase de multe ori până atunci moartea, niciodată însă ca atunci, este momentul eliberării lui de FRICĂ. Începând cu acea secundă, DEVINE UN OM LIBER. Viața va fi la fel de prețioasă, pe cât îi sunt principiile și claritatea lor: deși propria viață este teoretic la fel de fragilă ca a vânzătorului de ulei ucis de către samuraiul care l-a provocat în propria deșteptare/iluminare, folosindu-i cu o mișcare crudă și expertă sabia din kimono pentru a decapita un umil vânzător de ulei, pentru a o testa dacă este demnă de un samurai, și botezândo-o ulterior Vânzătorul de Ulei, ACEASTĂ VIAȚĂ ÎNCEPE SĂ CAPETE SENS CU ADEVĂRAT doar în momentul în care este dispus să renunțe la ea dacă nu va fi în felul pe care el l-a hotărât.
Disraeli, celebrul om politic, spunea că dacă SCOPUL tău nu este suficient de PUTERNIC încât să-ți dai viața pentru el, atunci nu este un scop care merită.
NU UITAȚI că toate aceste sunt METAFORE.
Primul exemplu este extras dintr-o operă de ficțiune, al doilea dintr-o cugetare.
Ambele subiecte ( cei doi bărbați) au rămas în viață după înfruntarea propriului nemesis și și-au ATINS & DEPĂȘIT SCOPUL într-un mod admirabil.
Este o precizare cu titlu de disclaimer/waiver pentru cititori.
De asemenea, precizez în mod expres, că, pentru claritatea percepției amintirii personale cimentată în această formulă - deformată poate - nu am verificat acuratețea descrierilor precedente, pentru că mult mai IMPORTANTĂ ESTE PERCEPȚIA, IMPACTUL ȘI EFECTELE pe care cele două exemple le-au atras.
Schimbăm puțin registrul.
După clarificările anterioare, cutez să mai pun o întrebare: cum se simte o persoană care se
'' sinucide '' relaxat, indolent, zilnic, fumând excesiv ( nici eu nu sunt foarte străin de acest viciu atât de captivant & addictive), făcându-și griji excesiv, lăsându-se măcinat/măcinată de morbul lipsei iubirii, credinței și speranței, începându-și și terminându-și ziua amară cu nemulțumiri, revolte împotriva ... a orice, invective nesățioase și frustrări pasionale îndreptate în toate direcțiile ( din pacate pentru acea persoană, indiferent de faptul dacă își dă seama sau nu, îndreptate împotriva propriei ființe în mod special, și cu cea mai mare insistență și intoleranță...)
Solicităm politicos și plini de curtoazie mașinistului care manevrează reflectorul. să direcționeze fasciculul de lumină asupra ta, celui/celei care citești aceste rânduri, întrucât DESPRE TINE ESTE VORBA, DE FAPT.
Pentru că pentru fiecare dintre noi, DESPRE NOI ESTE VORBA, DE FAPT.
Asta dacă nu ajungem la concluzia benefică, că, de fapt, NICIODATĂ NU ESTE VORBA DESPRE NOI.
CI DESPRE CELĂLALT/CEALALTĂ/CEILALȚI.
LUMINA ADEVĂRULUI ESTE ACUM ASUPRA TA.
Stai liniștit/ă, NUDITATEA RELEVATĂ îți aparține, în toată intimitatea ei.
TU SINGUR/SINGURĂ vei reflecta CE A CONTAT ÎN VIAȚA TA... CE AR PUTEA CONTA DACĂ AI PUTEA SĂ...CE AR FI PUTUT CONTA DACĂ AI FI...
Nu este o provocare.
Este o intuiție.
ACEST SUBIECT, atât de VAST, care este TOTUL, îl poți diseca, reconstrui și regenera în fiecare zi, până când vei AFLA CE ANUME din TOT contează!
CE VEI AFLA, nu uita și nu ignora!
ÎȚI VA SCHIMBA VIAȚA!
