Dacă reușești să asculți cu atenție, vei auzi în mintea ta mai multe voci. Asta nu înseamnă că ești nebun, dacă le poți auzi clar și cu putere.
De exemplu, când te afli în public, este evident că nu poți vorbi cu voce tare de unul singur. Numai nebunii fac asta, nu? Astfel că îți folosești vocea interioară, vorbești cu vocea interioară.
Când ești singur și simți nevoia să te gândești la anumite subiecte, poate vorbești cu tine însuți cu voce tare. Unii oameni fac asta – găsesc că este mai ușor să își clarifice, să își limpezească gândurile – alții nu o fac: chiar când sunt singuri, le este teamă că ar putea fi surprinși de vreun vecin și ar crea o impresie ciudată, sau le este frică că s-ar putea transforma într-un obicei și s-ar trezi făcând o observație sau vreo remarcă în timp ce conduc sau se plimbă, sau în orice altă împrejurare.
Această a doua categorie de oameni gândesc cu vocea interioară chiar și când sunt singuri.
Cred că până acum îți vei fi dat seama despre vocea de care vorbesc.
Această voce are grade diferite de dezvoltare și utilizare, în funcție de persoană.
Sunt persoane care au o voce interioară clară, articulată, formulând fraze inteligibile, enunțuri complicate, analize complexe, observații detaliate sau planuri de acțiune.
Sunt persoane care simt preponderent, sau văd imagini, mai degrabă decât să audă cuvinte sau concepte.
Sunt persoane a căror voce interioară combină cuvinte, sentimente, culori, imagini vii ca cele din trailer-uri filmelor sau videoclipuri, sunete și cuvinte.
Indiferent de tipul de voce interioară pe care o ai, la un moment dat, indiferent de frecvența cu care se va întâmpla, o poți auzi.
Și câteodată o auzi cu o claritate de cristal.
Câteodată te poate înspăimânta, atunci când gânduri inexplicabile ies la suprafață din subconștientul tău.
Faptul că o poți auzi spunând constant aceeași expresie , din nou și din nou, vorbind despre același subiect, te forțează să acorzi atenție acelui lucru anume, lucru care necesită atenția ta urgentă, același lucru pe care mintea ta conștientă îl ignoră constant, din nou și din nou. Poți fi câteodată surprins de ce rezultate pot fi generate ascultându-ți vocea interioară.
Acestea sunt cazurile fericite, când simți că vocea ta interioară îți spune care este lucrul corect de făcut, calea bună de urmat.
Am presupus până acum că vocea ta interioară se manifestă ca fiind tu însuți/însăți, și că manifestarea ei îmbracă forma unui monolog, cum ar fi: “ Cred că .. Îmi place că… Poate ar trebui/ar fi mai bine să … ” etc.
Dar nu se întâmplă întotdeauna așa.
Și aceasta e partea cea mai bună: CONVERSAȚII.
"Fii atent cum iti vorbesti, pentru ca te asculti" - Lisa M. Hayes
Te găsești într-o conversație cu tine însuți.
Te găsești într-o conversație cu tine însuți.
Îți auzi vocea interioară spunând ceva, până în acel moment nu s-a întâmplat nimic straniu, pentru că tu erai cel care vorbea, și apoi îți dai un răspuns, sau emiți o părere diferită.
Cine e cine acum?
Care parte din tine este tu și care parte este celălalt?
Celălalt este celălalt tu? Dacă nu, cine este?
Este intuiția? Este subconștientul? Este eu-l tău superior?
Altă situație: te surprinzi având un anumit comportament într-un anumit context. Comportament care nu este avantajos pentru tine.
Și atunci te gândești la ce te-ai gândit în acel moment: cu siguranță, cel puțin o data în viața ta, când vorbeai cu altcineva, trebuie să fi spus, în timp ce îți relatai povestirea: Nu știu la ce mă gândeam! Nu știu ce a fost în capul meu!
Gândindu-te la gândurile tale într-o anumită situație, asociate acesteia, vei descoperi că TOATE ACȚIUNILE NOASTRE SUNT DETERMINATE DE CONVERSAȚIILE NOASTRE INTERIOARE.
"Cei mai multi dintre noi nu suntem constienti de faptul ca aceste conversatii interioare sunt cauzele circumstantelor vietii noastre" - Neville.
Este mai puțin importantă identitatea vorbitorilor noștri interiori, poate părea monolog sau dialog, dar indiferent dacă tu conștientizezi sau nu, O CONVERSAȚIE VA AVEA LOC ÎNTOTDEAUNA.
Este mai puțin importantă identitatea vorbitorilor noștri interiori, poate părea monolog sau dialog, dar indiferent dacă tu conștientizezi sau nu, O CONVERSAȚIE VA AVEA LOC ÎNTOTDEAUNA.
Și acea conversație devine un mod de a fi.
Dacă vrei să îți schimbi sau să îți îmbunătățești anumite feluri de a fi în viața ta, trebuie să îți faci timp și să îți identifici , să îți înțelegi cu adevărat conversațiile interioare.
De exemplu: “ Mi-ar plăcea atât de mult să fac acest lucru, sau să devin o astfel de persoană, dar el/ea nu mă va lăsa!/nu-mi va da voie! ”
Sau:
“ M-aș bucura foarte mult să încep acest lucru, dar sunt prea bătrân pentru asta!”
Sau:
“ Aș dori să fac acest lucru, dar nu am timp, sunt prea ocupat, nu este adecvat pentru un bărbat/o femeie cu statutul meu/ îmi lipsește curajul/este prea târziu/ mi-e teamă să nu par ridicol/ridicolă/ nu mă simt pregătit/pregătită… ” - lista continuă la nesfârșit.
Dacă vrei să îți schimbi viața, după cum știu că vrei, poți să începi prin a îți asculta vocile interioare.
Selectează-o pe aceea care ți se potrivește cel mai bine. Alege-o pe cea mai curajoasă, prietenoasă și înțeleaptă dintre ele.
Depistează vocea impostoare, înșelătoare, care se ascunde în spatele obiceiurilor tale rele și neproductive.
Creează conversații mai bune și mai eficiente!
Repetă-le și exersează-le cu glas tare sau în tăcere, atunci când ești singur, până când vor fi înțelese, crezute și asimilate de minte ta subconștientă.
Data viitoare când te vei afla față în față cu o situație recurentă, pe care ai eșuat să o depășești în trecut, repetă silențios, cu vocea ta interioară clară, precisă și fermă, conversația pe care ai exersat-o și acționează ca atare!
Vei reuși!
Fii atent la conversațiile tale interioare, schimbă-le cu unele mai bune, urmează –le și acționează conform lor!
