( Frica de a vorbi în public, cunoscută și ca glosofobie. 74% din oameni suferă de frica de a ține un discurs.)
Acest articol se adresează oricărei persoane care se va afla pentru prima dată în situația de a vorbi în fața unei audiente, având astfel calitatea de Vorbitor în Public (Public Speaker), va dori să facă față cu bine unei astfel de provocări, și ulterior să pășească, cu claritate și încredere, pe acest drum, al SPEAKER-ului.
Am în vedere situația în care respectiva persoană va trebuie să țină un discurs, va începe să predea sau să instruiască, va participa la o petrecere sau un eveniment, unde este destul de probabil să fie invitată să țină un speech, va apărea la televizor să vorbească despre un anumit subiect, i se va lua un interviu live, va vorbi în fața colegilor, superiorilor sau subordonaților despre un anumit subiect, etc. ...
Situațiile în care ne vedem nevoiți să vorbim în fața unui public, mai restrâns sau mai numeros, sunt foarte variate.
Subiectul public-speaking-ului (vorbitului în public) este foarte amplu și complex.
În acest articol vreau doar să descriu, pe scurt, o poveste și un exercițiu, extrase și rezumate din cartea lui Dale Carnegie - “ Cum să vorbim în public“, care vor exemplifica și explica atât TEAMA de a vorbi în public, cât și o METODĂ DE A ÎNFRÂNGE ACEASTĂ TEAMĂ și de a avea SUCCES.
Începuturile public speaking-ului le regăsim încă din 1912, când Dale Carnegie, autorul celebrei cărți “Secretele Succesului - Cum să vă faceți prieteni și să deveniți influent“, ținea cursuri despre vorbitul în public.
Carnegie ne împărtășește motivele pentru care oamenii veneau la cursurile lui. Aceștia spuneau: când sunt chemat să țin un discurs, devin timid, speriat, nu mai gândesc limpede, nu mă pot concentra și nu-mi amintesc ce voiam să spun.
Motivațiile erau:
Vreau să capăt încredere în mine, calmul și capacitatea de a gândi când mă aflu în fața unui public.
Vreau să mă pot aduna, să vorbesc logic, să fiu capabil să spun ce am de zis clar și convingător.
Iată, în continuare, povestea unui cursant al lui Dale Carnegie.
Un doctor cu o experiență de 30 de ani a fost invitat, în timp ce se afla la o petrecere a echipei Giants, să vorbească despre sănătatea jucătorilor de baseball.
A fost paralizat de teama de a vorbi în public.
Dacă ar fi rămas așezat pe scaun, ar fi putut vorbi toată noaptea despre acest subiect.
În schimb, pentru a onora invitația de a vorbi, trebuia să se ridice și țină un speech (discurs). Profund jenat, le-a întors spatele tuturor și a ieșit din încăpere, știind că dacă se va ridica, va eșua.
Nu e de mirare că primul lucru pe care l-a făcut după acest eveniment a fost să se înscrie la cursul lui Carnegie.
Peste un an, a ajuns la performanța de a vorbi în numele orașului New York, la un eveniment important.
Pentru a înțelege cum a ajuns la o asemenea performantă, și cum putem avea și noi un astfel de succes, în momentul în care vom fi puși în situația de a vorbi în public, să ne gândim la MOTIVAȚIA pe care a avut-o?
DE CE?
De ce mă aflu eu, speaker-ul, acum, aici, în fața unui public? De ce am ales un anumit subiect despre care să vorbesc? Iată de ce:
1. DORINȚĂ – Pentru că am o dorință puternică și îndârjită.
Dacă îmi urmez scopul cu perseverenta și energia unui buldog care aleargă o pisică, nimic nu îmi va sta în cale.
2. EXACT – Știu exact despre ce vreau să vorbesc.
M-am gândit atent și am făcut un plan al discursului.
Dacă nu aș fi făcut acest lucru, ar fi fost ca și cum aș fi o persoană legată la ochi, care nu vede absolut nimic, în schimb încearcă să arate drumul pe care merge unei alte persoane aflate în aceeași situație.
M-aș fi simțit speriat, vinovat și rușinat de propria neglijență.
3. CURAJ – Am încredere în mine, am curaj.
Pentru a avea curaj când vorbesc în public, mă comport ca și cum așa avea deja această calitate foarte bine exersată.
Înainte de vorbi ,trag aer adânc aer în piept, câteva secunde, privesc publicul în ochi și încep să vorbesc încrezător.
4. EXERCIȚIU! – Exersez, exersez, exersez.
PRIMA ȘI ULTIMA CALE, cea mai sigură, pentru a îmi dezvolta încrederea în mine însumi și în capacitatea de a ține un discurs este să vorbesc în public.
Frica vine din necunoaștere și nesiguranță.
Atunci când voi ajunge să am în urma mea experiente reușite de vorbit în public, frica dispare.
Un lucru este sigur: ca să înveți să înoți trebuie să te arunci în apă.
Astfel că vorbiți, vorbiți, vorbiți! În public, desigur! Pregătiți, desigur! Și cu încredere, desigur!
