marți, 26 aprilie 2016

(IN)TOLERANȚĂ LA LUCRURI MĂRUNTE - Un Calcul Simplu


Viața este prea scurtă pentru dramă și pentru lucruri mărunte... așa că râde, iubește și iartă!


Lucruri mărunte. De nimic. Mărunțișuri. Trivialități. Frivolități.


Gesturi, cuvinte, atitudini mici, meschine, neînsemnate.


Răutăți inutile, remarci nejustificate, înțepături fără rost, corectări superflue.


Neatenții minore, schimbări de subiect deranjante, observații iritante, adăugări supărătoare.


Provocări cărora nu le înțelegi sursa sau motivația.


Ironii futile.


Grosolănii inopinate. Bădărănii venite din senin. 


Glume proaste. Familiarități iritante. Sfaturi nesolicitate, și, pe deasupra și rău-intenționate. 


Reproșuri nefondate. Acuze stupide. Jigniri otrăvite. 


Invidii fără fond. Gelozii deplasate. 


Priviri dezaprobatoare. 


Dispreț suveran. Umiliri crude, răniri bine țintite, fără ezitare. 


Aluzii nerușinate. Nepăsări uimitoare. 


Rețineri grăitoare, mascate sub zâmbete forțate. 


TOATE SUNT ENERVANTE. 


Toate te DEZECHILIBREAZĂ. 


Toate te scot din RITM, își STRICĂ ECHILIBRUL, îți ridică picioarele de pe pământ, punându-ți-le pe PERICULOASA SÂRMĂ GHIMPATĂ a REACȚIILOR NEGATIVE, ca pe un acrobat, la 10 de metri deasupra solului, într-un balans precar și fără antrenament. 


Critici continue, pe care le simți ca pe un atac invaziv repetat, care te împing către pragul izbucnirii. 


Lipsă de susținere, reiterată, care te îndreaptă, aproape inevitabil, spre punctul de a renunța. 


Și, DIN PĂCATE, oricât de confortabil ar fi statutul de VICTIMĂ, de țintă a tuturor acestora, DUALITATEA INERENTĂ A NATURII UMANE nu te absolvă nici pe tine, de CALITATEA CORELATIVĂ A CĂLĂULUI în rolul căruia  intri și tu, inevitabil. 




Niciodată nu ești doar la un capăt al SABIEI - ești, pe rând, când în fața vârfului lamei, când cu mâna încleștată pe mâner. 




Oricât ți-ai dori să fii un INOROG, și poate structura ta sufletească are această întruchipare, când ești sfâșiat de gheare ascuțite și mușcat de colți lacomi, puritatea este oricum întinată și forța interioară este convertită din lumină într-o apărare feroce care poate depăși limitele atacatorului...


Iar SURSA acestor LUCRURI - MĂRUNTE, în esență, oricare ar fi gradul lor de intensitate, și oricare ar fi gradul percepției tale - minore sau explodând în dimensiuni hiperbolice - NU ESTE ÎNTOTDEAUNA CELĂLALT. 


Câteodată SURSA CEA MAI NEÎNDUPLECATĂ EȘTI CHIAR TU! 




Imagine: Viața - Viața constă în 2 zile, una pentru tine (favorabilă ție) și una împotriva ta. Așa că atunci când este pentru tine nu fi mândru și necugetat, și când este împotriva ta, fii răbdător, pentru că ambele zile sunt un test pentru tine. Imamul Ali.


UN CALCUL SIMPLU: 


- Cu măsura cu care am judecat, voi fi judecat și eu; 


- Chiar sunt dispus că mă năpustesc asupra celuilalt pentru o frază care poate nici nu înseamnă ce cred eu că înseamnă, chiar sunt dispus să distrug într-o secundă tot ce am clădit împreună în timp?


Este chiar atât de grav ce a făcut sau nu a făcut, ce a spus sau nu a spus, încât să anulezi tot ce a făcut sau a spus bun, plăcut, benefic, în trecut? 


Poate da. Poate este justificat. Poate ai câștiga procesul moral ipotetic intentat. 


Dar nu ai fost, poate, și tu, de cealaltă parte, în trecut? 


Și ți s-a iertat. Și ți s-a trecut peste ce ai făcut sau spus. Și poate acest lucru a fost făcut cu tact, cu finețe. Poate chiar atât de delicat, încât să nici nu-ți dai seama, sau să îți fie menajat orgoliul propriu. 


Poate te mai gândești încă o dată. 


Poate este ceva peste care nu poți sau nu vrei să treci. Posibil. Sau poate nu. 


Poate este mai bine pentru ambele părți să meargă în direcții diferite. Poate au lumi paralele. Cu alte valori. Poate viziunile de viață sunt iremediabil opuse. Poate punctele de vedere esențiale se resping natural și nu pot fi atrase forțat într-o zonă de armonie, de coabitare. 


Sau poate că fiecare ar trebuie să renunțe la ceva și să accepte altceva. Al lui. Personal. Despre care s-a hotărât ferm că trebuie să fie într-un anumit fel. 


Nu știu. 


- Toate aceste lucruri mărunte:


Este percepția mea corectă?  


Reacția mea (interioară sau exterioară) - ce rezultat va genera?  Voi avea de pierdut sau de câștigat? Și, în primul rând este justă? 


Starea mea de bine - vreau să mi-o păstrez și să o strălucesc asupra celor dragi mie, sau accept să mi-o erodez pentru o trivialitate și să rămân într-o tristețe, enervare, iritare, nemulțumire, tensiune pentru tot restul zilei, sau poate - în doze mici, pentru tot restul vieții? 


Mă las sau nu distras de la scopurile mele majore, de la atitudinea mea pozitivă și de la energie mea bună din cauza unor lucruri mărunte?


SUNT TOLERANT SAU INTOLERANT - toleranță nu înseamnă neapărat slăbiciune - LA LUCRURI MĂRUNTE? 


Un Calcul Simplu - Gândirea bazată pe un orizont plin de posibilități, Gândirea de ansamblu, Cuprinderea Imaginii Mari, a Întregului Ecran, cred că îmi va da Răspunsul Corect. 


Cred...


Posibil... 


Când ești angajat și dedicat drumului către ceilalți, către tine, către iubire, către împlinire, către scop, nu prea mai ai timp de lucruri mărunte...


Fii stăpânul lucrurilor mici care te irită și păstrează-ți energia pentru lucrurile mari, care merită. Nu muntele care se află în fața ta te epuizează, ci găruntele de nisip din încălțările tale. - Robert Service.

Photo by Omid Armin on Unsplash

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu