"Sensul vieții este că viața este goală și lipsită de sens, iar faptul că viața este goală și lipsită de sens este, în sine, gol și lipsit de sens. În consecință suntem toți liberi."
Prima dată când citești aceste rânduri ți se par năucitoare: sensul vieții, pe care ar trebui să îl caut, să îl înțeleg, nu există?
De fiecare dată când îmi spun că viața este frumoasă sau că viața este grea, sau că este grea, dar frumoasă, sunt de fapt în eroare, pentru că viața nu este nicicum, este goală și nu are sens?
Când citești încă o dată și încă o dată, acest paradox începe să își dezvăluie adevăratul sens: VIAȚA ÎN SINE, este GOALĂ ȘI LIPSITĂ DE SENS.
Este cumva o explicație care constituie singurul răspuns la întrebările fără răspuns pe care ți le pui despre viață atunci când lucrurile par fără sens, când nu înțelegi de ce se întâmplă anumite lucruri, ție sau altora?
De ce să sufăr eu, iar alții nu? De ce să mi se întâmple atât de multe lucruri negative, de ce am ghinioane peste ghinioane? Nu are sens, nu are logică: nu am făcut rău nimănui, am respectat regulile, toate regulile, am fost prudent, am încercat să evit necazurile, am încercat să mă protejez și să mi-i protejez și pe ai mei și totuși am eșuat.
Părinții mei, copiii mei - spui - mi-au fost luați de lângă mine atât de devreme. Cu ce am greșit eu, cu ce au greșit ei, ca să se întâmple toate astea?
De ce atâția oameni răi, care au adus atâta durere altora, își trăiesc viața liniștiți în continuare, de ce nu sunt pedepsiți, iar eu sunt atacat, sunt blamat și înjosit, sunt nedreptățit și înfrânt, deși nu am nici o vină, deși nu merit nimic din toate astea?
De ce există atât de multă nedreptate în jurul meu, de ce toate șansele sunt ale lor, nu și ale mele - spui - unde este logica, unde este sensul în toate astea?
Vrei să spui că nu există un plan pentru noi toți, o predestinare a tuturor evenimentelor care vin în viața noastră inexorabil, oricât de mult am încerca să le evităm, nu există o plată pe care trebuie să o facem pentru ce au făcut părinții, bunicii noștri, sau pentru ce vom face noi, însă încă nu știm?
Sau vrei să spui că viața este haos, hazard, dezordine, lucrurile pur și simplu se întâmplă, chiar nu există cauzalitate și efect? Poate sunt prea complexe pentru mine și nu le pot înțelege. Sau nu îmi este dat să le înțeleg? Nu îmi este permisă cunoașterea, oare? Dacă aș cunoaște adevărul, mintea mea finită nu l-ar suporta, nu l-ar accepta, ar fi o fractură iremediabilă a intelectului meu?
Nu avem încă tot echipamentul mental, sufletesc, spiritual să înțelegem cum funcționează viața? Trebuie să acceptăm cursul ei necondiționat, fără să ne mai punem întrebări?
Să fim indiferenți, pur și simplu, asta e și nu e treaba mea să înțeleg. Este pur și simplu ce este?
NU.
"Singura cunoaștere absolută la care omul poate ajunge este aceea că viața este lipsită de sens". - Lev Tolstoi.
NU. Categoric nu. LUCRURILE SUNT MULT MAI SIMPLE. INCREDIBIL DE SIMPLE.
Viața, în sine, dacă am personifica-o, ar fi un nesfârșit univers sau multivers, compus din energie, din energia care nu poate fi creată, nici distrusă, nici descrisă, energia a tot ce a fost, este, va fi, energia a tot ce nu a fost, nu este, nu va fi, nu ar putea fi, sau ar putea fi, din energia a tot ce există sau nu.
Iar această energie se poate transforma în orice, se poate rearanja oricum, este un mediu neutru, care nu are un scop sau un sens în sine, propriu, care se vrea descoperit, care este prestabilit și trebuie aflat și învățat.
CHIAR ASTA E TOT CEEA CE ESTE? ( Nu mai este altceva?)
Faptul că viața este goală și lipsită de sens și faptul că această afirmație în sine este goală și lipsită de sens, înseamnă în esență, că ambele afirmații nu înseamnă nimic mai mult decât enunțul emis.
Acesta este răspunsul la întrebarea: care este sensul vieții?
Iar răspunsul este nici unul.
DACĂ ACCEPTĂM ACESTE AFIRMAȚII, TOTAL DESCURAJANTE ȘI LE CONSIDERĂM CA FIIND AVERSUL MONEDEI, CÂND ÎNTOARCEM MONEDA, PE REVERS VA FI SCRIS UN ADEVĂR TOTAL ELIBERATOR:
Dacă viața în sine este goală, înseamnă că O POȚI UMPLE CU ORICE, dacă este lipsită de sens, înseamnă că ÎI POȚI DA, ÎI POȚI ASOCIA, ÎI POȚI DEFINI ORICE SENS VREI TU.
Golul nu este vid, este plin de potențial creativ, care așteaptă să fie cultivat.
ÎȚI POȚI CREA VIAȚA ORICUM DOREȘTI.
Poți alege să accepți sensul vieții, pe care alții și l-au asumat, poți să-l cizelezi și ajustezi la propria percepție și personalitate, sau poți să îl inventezi singur:
"Cele mai importante două zile din viața noastră sunt aceea în care ne-am născut și aceea în care am aflat de ce (ne-am născut)." Mark Twain.
" SENSUL VIEȚII este să îți găsești DARUL ( talentul) tău. SCOPUL vieții este să îl ÎMPĂRTĂȘEȘTI(dăruiești). - Pablo Picasso.
"Atât de mulți oameni merg încoace și încolo, ducând o viață lipsită de sens. Par a fi pe jumătate adormiți, chiar atunci când sunt ocupați să facă lucruri pe care ei le consideră ca fiind importante. Asta este din cauză că aleargă după lucrurile greșite." - Morrie Schwartz.
"Sensul vieții diferă de la om la om, de la zi la zi și de la oră la oră. Din acest motiv, ce contează este nu sensul vieții în general, cât mai degrabă sensul specific al vieții unei persoane la un moment dat."- Viktor E. Frank.
"Viața a întrebat Moartea: De ce oamenii mă iubesc și pe tine te urăsc? Moartea i-a răspuns: Pentru că tu ești o minciună frumoasă, iar eu sunt un adevăr dureros."
Greutatea acceptării adevărului lipsei de sens a vieții rezidă în tocmai complexitatea lui: exact ca în mitul Păsării Phoenix, pentru a re-crea totul, trebuie mai întâi să distrugi totul. De altfel, foarte multe mituri ale creației pornesc de la acceași idee: distrugerea totală ca sursă generatoare a creației primordiale.
Numai după ce îți distrugi orice speranță de a mai căuta un sens al vieții, de a înțelege de ce lucrurile se întâmplă așa cum se întâmplă, numai după ce renunți să mai cauți explicații și să înțelegi, numai după ce mergi până la capătul disperării și simți că revolta frustării cauzată de faptul că tot ceea ce credeai că știi despre viață sau doreai să crezi se dovedește a nu fi așa, este înăbușită, numai și numai atunci poți depăși acel moment critic:
"Mintea umană poate tolera orice, mai puțin lipsa de sens." - Deepak Chopra.
După ce ai depășit acest moment critic, mai exact simultan cu acest moment apare adevărata eliberare: SUNT LIBER SĂ DAU ORICE SENS VIEȚII, ÎN GENERAL ȘI VIEȚII MELE ÎN SPECIAL.
NU AM CUM SĂ GREȘESC, PENTRU CĂ ACEST SENS POATE FI ORICARE.
TOT CE TREBUIE SĂ FAC ESTE SĂ ALEG ACEL SENS ÎN CARE SĂ CRED.
"Omul care își privește propria viață și viața semenilor săi ca fiind fără sens, nu numai că este nefericit, dar este aproape descalificat pentru viață." - Albert Einstein.
"De mult timp mi-a captat atenția un lucru, și anume că oamenii de succes ( oamenii care au reușit să îndeplinească ce și-au propus) arareori au stat pasivi și au lăsat lucrurile să li se întâmple. Au ieșit (acolo, în lume) și S-AU ÎNTÂMPLAT EI LUCRURILOR. - Leonardo da Vinci.
ASTA ESTE TOT CE ESTE DE ȘTIUT ȘI DE CUNOSCUT:
DUPĂ CE AI GOLIT VIAȚA(TA) DE SENS, VIAȚA (TA) POATE FI UMPLUTĂ CU NESFÂRȘITE POSIBILITĂȚI, PE CARE LE POȚI INVENTA PENTRU TINE ȘI PENTRU VIAȚA TA ȘI PE CARE LE POȚI DEVENI:
Nesfârșitele posibilități există exact dincolo (după ce ți-ai depășit) de sistemul tău de credințe.
INVENTEAZĂ-ȚI ȘI TRĂIEȘTE-ȚI VIAȚA ACUM! NIMENI NU O VA FACE PENTRU TINE!
Photo by Jason Briscoe on Unsplash
