Când Edwin C. Barnes a coborât din trenul de marfă in Orange, N. J., avea poate înfățișarea unui vabagond dar GÂNDURILE LUI ERAU CELE ALE UNUI REGE, iar MINTEA ÎI LUCRA FEBRIL.
Barnes se IMAGINA pe sine însuși, se VIZUALIZA intrând în biroul lui Thomas A. Edison,
se AUZEA cerîndu-i șansa de a-și duce la îndeplinire OBSESIA VIEȚII SALE, DORINȚA ARZĂTOARE, care îl CONSUMA, aceea de a deveni asociat al marelui inventator.
DORINȚA lui Barnes nu era o simplă speranță! Nu era ceva de genul: aș vrea, aș dori, dacă s-ar putea!
Era a DORINȚĂ INTENSĂ, PULSÎNDĂ, o dorință care TRANSCENDEA ORICE ALTCEVA.
Era o DORINȚĂ BINE DEFINITĂ. CLARĂ. PRECISĂ.EXACTĂ.
Dorința lui Barnes a fost poate o speranță la început. Deoarece ideea apăruse cu destul de mult timp în urmă. Însă în momentul în care a intrat în biroul lui Edison NU MAI ERA O SIMPLĂ DORINȚĂ.
Câțiva ani mai târziu Barnes se afla din nou în biroul lui Edison, în același loc unde intrase prima oară. De data această DORINȚA LUI SE TRANSFORMASE ÎN REALITATE.
VISUL DOMINANT AL VIEȚII LUI DEVENISE REALITATE.
Barnes a REUȘIT pentru că a AVUT UN SCOP BINE DEFINIT, în care a INVESTIT TOATĂ ENERGIA, toată PUTEREA şi toată VOINȚA lui.
Barnes nu a devenit partener al lui Edison în ziua în care ajuns în biroul lui. A fost mulţumit să înceapă de jos – prima sarcină a fost să măture şi să facă ordine în laborator - atât timp când orice făcea - orice, indiferent cât de neînsemnat ar fi fost - constituia o oportunitate să mai facă UN PAS, oricât de mic, către mult râvnitul SCOP.
5 ANI AU TRECUT până să apară şansa pe care o aştepta.
CÂŢI DINTRE NOI AR FI AVUT RĂBDAREA, PERSEVERENŢA ŞI DETERMINAREA SĂ AŞTEPTE 5 ANI, FĂRĂ ABSOLUT NICI O SCHIMBARE, FĂRĂ NICI CEL MAI MIC SEMN CARE SĂ ÎŢI DEA SPERANŢĂ, SAU SA TE ÎNCURAJEZE?
În aceşti 5 ani nu a existat nici o speranţă, fără nici o promisiune de atingere a scopului. Nici măcar una.
PENTRU TOŢI, ÎN AFARĂ DE EL, imaginea lui era ca a unei insignifiante roti zimţate în angrenajul uriaş al roţii de business a lui Edison.
În mintea lui însă, EL A FOST PARTENERUL LUI EDISON FIECARE SECUNDĂ A CELOR 5 ANI, din momentul în care a intrat în laboratorul lui Edison, până în momentul în care a devenit multi-milionar în dolari şi un om extreme de elegant şi respecat, fiind cel mai prolific vânzător al invenţiilor lui Edison din toate timpurile.
Exemplul lui Barnes ilustrează, cred eu, extreme de explicit PUTEREA EXTRAORDINARĂ A UNEI DORINŢE PRECISE, BINE DEFINITE, EXACTE.
Barnes a REUŞIT pentru că şi-a DORIT să devină asociatul – partenerul de afaceri al lui Edison MAI MULT DECÂT ORICE ALTCEVA.
A mai făcut ceva în plus:
A creat UN PLAN prin care să îşi ATINGĂ SCOPUL.
Barnes a ARS TOATE PODURILE ÎN SPATELE LUI.
Nu mai avea CALE DE ÎNTOARCERE.
A PERSEVERAT ÎN DORINŢA sa până a devenit OBSESIA DOMINANTĂ A VIEŢII lui şi peste 5 ani, UN FAPT REAL.
Când Barnes a ajuns la Edison nu şi-a spus: Voi încerca să îl rog pe Edison să îmi dea o slujbă, ci şi-a spus: MĂ VOI ÎNTÂLNI CU EDISON ŞI ÎL VOI ANUNŢA CĂ AM VENIT SĂ DEVIN ASOCIATUL LUI.
Barnes nu a gândit: Voi lucra acolo câteva luni, şi dăcă nu primesc nici o încurajare, voi renunţa şi voi căuta un alt job, ci a gândit: VOI ÎNCEPE DE ORIUNDE. VOI FACE ORICE MI SE SPUNE SĂ FAC, DAR ORICÂT DE MULT VA DURA, TOT VOI DEVENI ASOCIATUL LUI EDISON.
Barnes nu şi-a spus: Voi ţine ochii deschişi să văd orice altă oportunitate, în caz că voi eşua să devin asociatul lui Edison, ci şi-a spus: EXISTĂ UN SINGUR LUCRU ÎN LUMEA ASTA PE CARE SUNT HOTĂRÂT SĂ-L OBŢIN, IAR ACELA ESTE SĂ DEVIN ASOCIATUL LUI EDISON.
BARNES A GÂNDIT, aşa cum gândesc şi eu şi sper să gândiţi şi voi: VOI ARDE TOATE PODURILE ÎN SPATELE MEU, ŞI ÎMI VOI PUNE CA MIZĂ ÎNTREGUL VIITOR ŞI TOATE ABILITĂŢILE MELE PÂNĂ VOI OBŢINE CE VREAU.
BARNES NU ŞI-A LĂSAT NICI O CALE DE RETRAREGE SAU DE ÎNTOARCERE.
NU AVEA DECÂT O SINGURĂ OPŢIUNE: SĂ REUŞEASCĂ!
Vă doresc ca exemplul lui Barnes să VĂ INSPIRE, să vă ajute să decideţi CE DORIŢI CU ADEVĂRAT şi să PERSEVERAŢI ÎN ACEA DORINŢĂ PÂNĂ VEŢI REUŞI!
SUCCES!
Photo by Ameer Basheer on Unsplash
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu