FILMELE ȘI ARTIȘTII: NOSTALGIA TRECUTELOR VIEȚI VIITOARE

" Cafeneaua Terasă din Piața Forumului, Noaptea, Arles,  1888" pictură de Vincent Van Gogh.

Întotdeauna am considerat că această pictură este o ilustrare perfectă a ideii mele de Nostalgie a Trecutelor Vieți Viitoare.

Am crezut întotdeauna că faptul de a fi pictor, scriitor, actor, regizor, poet, sculptor, artist, în general, îți conferă libertatea de a trăi, a imagina, a întruchipa atât de multe vieți, atât de multe personaje și o infinită paletă de sentimente și emoții ... 

 Nostalghia (Nostalgia)  lui Andrei Tarkovsky este de asemenea o capodoperă, arătând sfârșitul trist și tragic al artistului, damnat să fie consumat de propriile obsesii.

Linia aceea subțire dintre ficțiune și realitate, dintre realitate îmbogățită cu emoția artistică și nevăzuta lume a penelului pictorului sau a gestului actorului, dezvrăjită și redusă  la indiferență și la lipsă de înțelegere, diminuată atât de crud de către realitatea lumii statice, a mundanului vieții obișnuite, acea linie încercând să despartă două lumi, vizibilă și invizibilă...

Lăsați poezia expresiei artistice să vibreze în mințile voastre, încercați să vedeți povestea astfel cum se desfășoară înaintea ochilor voștri...

Și acum încercați să vedeți aceași imagine în cadrul imaginii lărgite, în cadrul imaginii grandioase a vieții și artei. Cum ar fi fost viața lui dacă  ar fi reușit să renunțe la epuizanta lui căutare a răspunsurilor ?

Îl puteți simți cum călătorește prin fostele lui vieți, reale și imaginare, îl puteți simți refuzându-și posibilitatea de a-și găsi liniștea și începând să îmbrățișeze fatalitatea inevitabilului sfârșit. 

Atât pictura cât și fotografia relatează povești născute din ficțiunile minții artistice, povești în care cel mai probabil - și preferabil - nu vă veți găsi, luând în considerare suprema provocare pe care ambii artiști - Vincent Van Gogh  și scriitorul rus Andrei Gorchakov - personajul principal al fimului Nostalghia - care călătorea în Italia pentru a studia și afla adevărul despre viața compozitorului rus
Pavel Sosnovsky, care trăise acolo în secolul 18, și care se sinucisese după întoarcerea sa în Rusia- au eșuat să o depășească: provocarea de a trăi.

Frumusețe, tinerețe eternă, aventură, legături interzise, splendoare, glorie, faimă..."Portretul lui Dorian Gray"

A păstra echilibrul între lumea periculoasă a artelor, creație, transformare, dualitate, notorietate și foamea de mai mult, și lumea normală și sigură a realității vieții zilnice, a familiei, modestiei și simțului măsurii este o provocare, iar această provocare poate fi câștigată:

Van Helsing și în același timp Hugh Jackman: ( Dualitatea personajului întruchipat de actor, logo-ul filmului fiind: Aventura trăiește întotdeauna și  a bărbatului zâmbitor și relaxat, împreună cu familia, ignorând  propria celebritate și recunoaștere internațională ) 

Alege nostalgia trecutelor tale vieți viitoare, alege să călătorești între real și ireal, alege să trăiești aventuros și diferit în fiecare zi, alege să întruchipezi, să dai naștere unor personaje variate, alege s[ creezi,  dacă simți că vrei să faci această alegere, dacă tânjești după această alegere, nu uita însă nici o clipă cine ești de fapt  și pe cine iubești!

Nu uita să te întorci printre noi, muritorii, și nu uita să te bucuri de simplitatea și frumusețea vieții și a oamenilor!

Nu uita ca întotdeauna să îți aduci aminte calea de întoarcere...

Photo by Kinga Cichewicz on Unsplash

THE MOVIES and THE ARTISTS: NOSTALGIA OF PAST FUTURE LIVES

"The Cafe Terrace on the Place du Forum, Arles, at Night 1888" by Vincent Van Gogh.

I always found this painting to be a perfect illustration of my idea of the Nostalgia of Past Future Lives. 

I have always thought that being a painter, a writer, an actor, a director, a sculptor, an artist, generally speaking, gives you the freedom of living, imagining, portraying so many lives, so many characters and an infinite palette of feelings and emotions. 

Andrei Tarkovsky's Nostalghia (Nostalgia) is also a masterpiece, showing the sad and tragic end of the artist, doomed to be consumed by his own obsessions.

The thin line between fiction and reality, between the reality enriched with the artistic emotion and the unseen world of the painter's brush or actor's gesture, demoted to indifference and lack of understanding, diminished so cruel by the reality of the static world, of the ordinary of life, that thin line trying to part two worlds, visible and invisible...

Let the poetry of the artistic expression vibrate in your mind, see the story as it unfolds before your eyes. 

And now see this picture in the greater picture of life and art. What would his life have been if he had only given up his exhausting search for answers? 

You can feel him going through his past lives, real and imaginary, you can feel him denying his possibility to find peace and beginning to embrace the fatality of the unavoidable end. 

Both the painting and the movie photograph recount stories born out of fictions of the artistic mind in which you most probably - and hopefully- will not find yourself into, taking into account the supreme challenge that both artists - Vincent Van Gogh and the Russian writer Andrei Gorchakov - the character of Nostalghia - who was traveling to Italy to research the life of 18th-century Russian composer Pavel Sosnovsky, who lived there and committed suicide after his return to Russia - failed to overcome: the challenge of living. 

Beauty, eternal youth, adventure, forbidden liaisons, splendor, glory, fame..."Dorian Gray"

Keeping the balance between the dangerous world of arts, creation, transformation, duality, notoriety, and hunger for more and the normal and safe world of the reality of everyday life, family, modesty, and equilibrium is a challenge that can be won: Van Helsing and at the same time Hugh Jackman.

Choose nostalgia of your past future lives, choose to travel between real and unreal, choose to live adventurous and different every day, choose to impersonate or create various characters, if you feel like, if you earn to do it, yet, don't forget who you are and whom you love!

Don't forget to come back between us, mortals, and don't forget to enjoy the simplicity and beauty of life and people!

Don't forget to always remember your way back...

Photo by Kinga Cichewicz on Unsplash

FELICITĂRI! TE ADMIR! MĂ INSPIRI!

Felicitări ție, care ai înțeles cu adevărat oamenii și viața!

Felicitări ție, care reușești să rămâi pozitiv când tot negativul din jurul tău te asaltează neîncetat!

Felicitări pentru responsabilitatea ta, pentru integritatea care te definește, pentru munca ta neîncetată, pentru perseverența în timp!

Felicitări pentru nesățioasa ta poftă de viață, care mă atrage cu energia ei și mă remontează în fiecare zi!

Felicitări pentru ți-ai găsit drumul pe care îl căutai, felicitări pentru tot ce ai reușit, după atât de multe încercări și eșecuri, și pentru tot ce vei reuși în continuare!

Felicitări pentru încrederea ta neclintită că totul este posibil și pentru neobosita ta voință de a transforma posibilul în real!

Te admir pentru că ești autentic/autentică, pentru că ești cine ești, pentru că nu vrei să pari altcineva, pentru că nu îți propui să fii altcineva!

Te admir pentru entuziasmul pe care îl adaugi oricărui lucru pe care îl faci!

Te admir pentru răbdarea ta, te admir că nu ai renunțat la oameni, oricâte motive ți-ar fi dat!

Te admir că nu te descurajezi niciodată și cauți întotdeauna soluții în loc să te plângi!

Mă inspiri cu generozitatea prin care faci atât de mult pentru ceilalți și te neglijezi aproape în totalitate!

Mă inspiră zâmbetul tău deschis și sincer, mă inspiră râsul tău molipsitor care mă face să uit  de toate și să simt pulsul vibrant al mulțumirii momentului prezent!

Mă inspiră umorul tău spontan, care nu îmi dă voie să mă iau prea în serios, mă relaxează și mă face să râd cu lacrimi!

Mă inspiră toleranța ta și ușurința de a trece peste răutăți gratuite, invidii mărunte și învinuiri nemeritate!

Mă inspiră calmul de care dai dovadă, mă inspiră inteligența ta de a nu acuza pe nimeni și de a înțelege motivele tuturor!

Oamenii de succes fac lucruri simple într-un mod diferit și tu ești unul dintre ei. Felicitări pentru succesul tău!

Ești minunat/minunată. Mă inspiri. Mulțumesc.

Photo by Joseph Chan on Unsplash

INNER CONVERSATIONS

If you listen closely, you can hear in your mind several voices. It doesn’t mean you are crazy if you can hear them, loud and clear. 

For instance, when you are in public, obviously you cannot speak by yourself in a loud voice. Crazy people do that. So, you speak with your inner voice. 

When you are alone and need to think about different topics, you may talk to yourself out loud. Some people do that – they find it easier to clarify their thoughts – some people don’t: even when they are alone, they are afraid they might be surprised by a neighbor and make an awkward impression, or they fear that this may turn into a habit and they could find themselves making an observation or some remark while driving, or walking, or in any other circumstances. 

The second category of people, as I said, thinks with their inner voice even when they are alone. 

By now you will have recognized the voice I am talking about. 

This voice has different degrees of development and use, depending on the person. 

There are people who have a clear, articulate inner voice, formulating intelligible phrases, complicated enunciations, complex analysis, detailed observations, or plans of action. 

There are people who mostly feel, or see images, rather than hearing words or concepts. 

There are people whose inner voice combines words, feelings, colors, vivid images as movie trailers or videos, sounds, and words.

Regardless of your inner voice type, at some point, regardless of the frequency of it, you can hear it. 

And sometimes you can hear it crystal clear.

It can sometimes frighten you, as inexplicable thoughts surface out of your subconscious. 

The fact that you can hear it saying constantly the same expression, over and over again, talking to you about the same topic, forces you to pay attention to that specific matter that needs immediate attention, the same matter that your conscious mind keeps ignoring it, over and over again. It can sometimes surprise you what results can be generated by listening to your inner voice. 

These are the fortunate cases when you feel that what your inner voice is telling you is the right thing to do. 

We assumed so far, that your inner voice manifests itself as being yourself, and that its manifestation embraces the form of a monologue, as in: “I think that… I like that… Perhaps it would be better to..” etc. 

But it doesn’t happen always this way.

And this is the best part: CONVERSATIONS.

"Be careful how you are talking to yourself because you are listening" - Lisa M. Hayes

You find yourself in a conversation with yourself. 

You hear your inner voice saying something, until that moment nothing strange happened, because it was you who was talking, and then you give an answer, or state a different opinion.

Who is who now? 

Which of you is you and which is the other? 

The other is the other one? If not, who is it? 

Is it intuition? Is it your subconscious? Is it your higher self? 

Another situation: you surprise yourself having the same behavior in a certain context. Behavior that isn’t advantageous for you. 

And then you think about what were you thinking at that time: for sure, at least once in your life, when talking to someone else, you must have said, while telling your story: I don’t know what was I thinking!

Thinking about your thoughts in that specific situation, you discover that ALL OUR ACTIONS ARE DETERMINED BY INNER CONVERSATIONS. 

"Most of us are totally unaware that our inner conversations are the causes of the circumstances of our life" - Neville

It is less important the identity of our inner talkers, it may seem monologue or dialogue, but either if we are conscious or not about it, A CONVERSATION ALWAYS OCCURS. 

And that conversation becomes a way of being. 

If you want to change or improve certain ways of being in your life, you need to take the time and really identify and understand your inner conversations. 

For example: 

“I would like so much to do this or that, to become this or that, but he/she won’t let me!”

Or:

“I would so much enjoy starting that, but I’m too old for that ”

Or.

“ I would like to do this, or that, but I don’t have time, I’m too busy/ it’s not appropriate/suitable for a men/a woman of my status/ I lack the courage/ it is too late/ I’m afraid not to look ridiculous/ I don’t feel prepared ” – the list is endless.

If you want to change your life, as I know you want, you can begin by listening to your inner voices. 

Select the one that suits you best. Choose the brave, friendly, and wise one.

Detect the fraud, the deceiver that hides behind your bad and unproductive habits.

Create better, more efficient conversations!

Repeat and rehearse them aloud or silently, when you are alone, until they are understood, believed, and assimilated by your subconscious mind. 

Next time when you will be facing a recurrent situation, that you failed to overpass in the past, repeat silently, with your clear, precise, and firm inner voice the conversation that you have already rehearsed and act upon it!

You will succeed!

Mind your inner conversations, change them for the better, follow and act accordingly!

You will become a whole different person; you will become a new identity!

Photo by Joshua Ness on Unsplash

CE ESTE (SAU NU) REAL

În viață avem parte de anumite întâlniri care ne schimbă, indiferent că ne dăm seama sau nu. 

Întâlniri care ne schimbă cursul vieții, care ne schimbă traseul pentru o perioadă mai scurtă sau mai îndelungată, în bine sau în rău. 

Întâlniri cu oameni, evenimente, oportunități.

Cum îți dai seama dacă omul din fața ta, evenimentul care pune lucrurile în mișcare și care îți va genera un rezultat previzibil este real sau nu?

Evident, experiența are un cuvânt greu de spus. Intuiția, de asemenea.  Gândirea logică, analiza detaliată.

Și totuși, de fiecare dată va dați seama de la început când cineva sau ceva e real? 

Când discutați cu altcineva despre acel cineva sau ceva, și relația cu voi, impactul asupra voastră și impactul vostru prin acel ceva sau cineva asupra celorlalți, cum vă dați seama dacă motivația din spatele argumentelor co-opinentului vostru este reală sau nu? 

Cât de ușor acceptați sau cât de repede respingeți pro sau contra, pro sau contra care vor înclina balanța și inevitabil decizia voastră?

Aparențele sunt înșelătoare... Still waters run deep... Nothing is what is seems...

Sunt multe afirmații de acest gen care îndeamnă la prudență și la expectativă. 

Câte capcane vi se aștern în cale în decursul unei zile?

Pe câte le evitați?

Pe câte le recunoașteți? 

Câte capcane întindeți celorlalți, voit sau nu? 

Conștientizați momentul în care ați participat cu un grad mai ridicat sau mai scăzut de culpă la ceva care nu era real și pe care l-ați promovat, vândut vouă și altora ca real?

Poate să fie vorba de o idee, o opinie, un sentiment, o oportunitate, un lobby, o apreciere sau o denigrare.

Cât de repede aflați? 

Și cum procedați atunci?

Un anumit tip de analiză a comportamentului uman statuează că nici o persoană nu interacționează cu o altă persoană fără o  - hidden agenda - un interes real, nu cel afișat sau sugerat - indiferent dacă persoana, posesoare a interesului și-l recunoaște sieși sau nu. 

O altă abordare ar induce ideea că oamenii pot avea un comportament care să reflecte în oglindă intentiile reale, care pot fi altruiste, total dezinteresate, pornite dintr-un impuls lăuntric de a dărui, de a oferi, de a îl face pe celălalt să crească și de a avea astfel o satisfacție și creștere spirituală, la rândul lui. 

Veți întâlni, cu siguranță și oameni care cred și afirmă răspicat inexistența altruismului real. 

Este posibil ca lucrurile pur și simplu să se întâmple? 

Este posibil ca hazardul să fie atât de puternic încât să nu ai o explicație, sau chiar dacă o găsești să nu o crezi sau accepți?

Multe întrebări?

Ce este real? 

Iată răspunsul meu: " Te-ai nascut sa fii real, nu perfect". & " Tot ce este esenta, inteligenta, intelepciune, fiinta, nemurire, cauza si efect apartin Divinitatii".

Photo by Tobias Bjerknes on Unsplash