INTEGRITATE

Busola care îți va arăta drumul corect, atunci când te simți rătăcit, atunci când ești pe cale să îți pierzi calea, atunci când nu mai știi care este direcția corectă, când ești confuz și frustrat, busola care te va ajuta să ajungi la destinația ta, acea busolă care îți arată întotdeauna nordul integrității, acea busolă să nu o pierzi și să nu o ignori niciodată.

 INTEGRITATEA este să îți alegi gândurile și acțiunile bazându-te pe valori mai degrabă decât pe câștiguri personale.

A fi integru înseamnă a fi întreg. A fi complet. 

 Fii tu însuți!  -  Respectă-ți adevărul propriei identități - în sensul de a fi integru față de tine însuți, de a ști și de îți spune adevărul despre tine însuți, de a nu te amăgi.

Acesta este sensul pe care îl aleg din acest îndemn, deși contextul din piesa lui Shakespeare, Hamlet, este diferit: Polonius își sfătuiește ipocrit fiul, Laertes, să '' fie adevărat'' cu el însuși, astfel încât urmarea să fie, astfel cum noaptea urmează zilei, că nu va mai putea fi '' fals'' cu nici un alt om. 

Sensul pe care Polonius îl dă acestei afirmații este ca fiul lui să își urmeze interesul, obținerea celor mai avantajoase rezultate pentru el și evitarea acțiunilor care sunt dezavantajoase pentru imaginea lui, care îi strică imaginea și percepția publică, cum ar fi să împrumute bani de la alții, să împrumute pe alții, să aibă relații cu femei de o condiție și moralitate îndoielnică. 

Cel care dă acest sfat, Polonius, este însă opusul îndemnului său: își manipulează fiul, îl controlează, minte, înșală, spionează, concepe intrigi, face uz de arta malefică a disimulării și falsei promovări a virtuților sale (inexistente în realitate), pentru a își masca intenția adevărată de a își proteja interesele sale născute din invidie, lăcomie, răutate și sete de putere, face orice mai puțin să fie integru față de el însuși și față de ceilalți, acțiuni care vor conduce la un sfârșit tragic pentru el, pentru fiul lui, Laertes și pentru fiica lui, Ophelia.)

" Integritatea este să faci lucrul corect, lucrul care trebuie făcut, chiar atunci când nu este nimeni care să te vadă." - C.S. Lewis

Dacă reușești să fii integru cu tine însuți, vei fi integru și cu ceilalți. 

Înțelepciunea este să știi care este calea corectă pe care să o urmezi, Integritatea este să urmezi acea cale.

De cele mai multe ori calea corectă de urmat nu este cea mai ușoară. 

De cele mai multe ori, deși deja ți-a fost destul de greu să decizi care este calea corectă de urmat, este mult mai greu să te și hotărăști cu adevărat să urmezi acea cale, și mult mai dificil decât să urmezi efectiv calea aleasă este să nu cedezi tentației de a renunța, să nu alegi facilul și confortul în locul integrității și perseverenței în integritatea ta. 

Balanța Integrității:
RESPECT: empatie, lipsa vinovăției/învinovățirii, stăpânire/autocontrol emoțional, spirit de umilință/modestie
RESPONSABILITATE: încredere în sine, îndeplinire a obligațiilor asumate, focalizare asupra imaginii de ansamblu, curaj.)

A crede/a simți  + A spune/ a gândi +  A face/ a acționa = INTEGRITATE

Atunci când ceea ce spui și gândești, când ceea ce crezi și simți, când ceea ce faci și cum acționezi se întrepătrund în perfectă armonie și devin un tot unitar, atunci reușești să fii integru, atunci reușești să devii integritate. 

Gândește-te de câte ori ai gândit și ai spus ceva, însă ai crezut și ai simțit diferit, sau ai făcut altceva decât ai spus și gândit, ai acționat în contra a ceea ce tu crezi și în contra a ceea ce tu simți, deși ai fi putut fi, gândi, spune și acționa în conformitate cu ceea ce tu însuți hotărâseși?

Ce impact a avut acest  comportament asupra ta și asupra celorlalți? 

Ai fost mulțumit de tine sau dezamăgit? I-ai întristat pe ceilalți? Le-ai înșelat așteptările? Care crezi că a fost cauza? 

Nu a fost oare lipsa de integritate, în primul rând față de tine? 

Poți alege acum o altă cale, un alt drum: 

"Să ai curajul să spui nu. Să ai curajul să înfrunți adevărul/ să stai față în față cu adevărul. Să faci lucrul corect, pentru că este corect. Toate acestea sunt cheile magice pentru o viață trăită cu integritate."  - W. Clement Stone

Photo by Ahmed Zayan on Unsplash

CRITICĂ, CRITICĂ, CRITICĂ... încă o picătură și...

Nu ești bun de nimic! 

Nu te duce capul! 

Ești prost, tâmpit, cretin, idiot, imbecil, retardat!

Nu ești în stare de nimic! 

N-ai făcut nimic bine în viața ta!  

Ești un ratat! 

Tu chiar nu gândești? 

N-o să reușești nimic, niciodată!  O să eșuezi! Ești un eșec! 

Știi că eu am întotdeauna dreptate! 

Greșești tot timpul! 

Ai greșit! Ai greșit! Ai greșit! 

Mă enervezi! Mă scoți din minți! M-ai exasperat! 

O să mă duci la nebuni! Ce mă mai fac cu tine? 

Și din nou: 

Pe tine chiar nu te duce capul ăla prost? De câte ori ți-am spus să faci asta? Și tu ce faci? De câte ori ți-am spus să nu mai faci asta? Și tu ce faci? 

Nu te mai suport! 

Și din nou: 

Nu ești bun de nimic! Nu ști în stare să faci nimic bun! Pe ce pui mâna strici! 

Și din nou: 

Te încăpățânezi să faci ca tine! Nu vezi că eu am întotdeauna dreptate și tu nu ai niciodată dreptate? 

Când ți-am spus eu să faci ceva și nu a fost bine? 

Și din nou: 

Chiar nu reușești să-ți ții gura aia proastă? Și când trebuie să vorbești, nu vorbești? 

Și din nou: 

Ce te-a apucat să spui cutare sau să faci cutare? Ai înnebunit? 

Și din nou: 

Ce tot visezi aiurea? Trezește-te și nu mai îndruga toate prostiile! 

Vezi-ți, domne', de treabă și bagă-ți mințile în cap! 

Și din nou: 

Nu mă mai contrazice! Tu oricum nu știi nimic, eu știu tot și doar ca mine e bine! 

Și din nou: 

Orice faci e greșit! Tot ce fac eu e bine!

Fă asta! Nu așa! Chiar nu ai învățat nimic până acum? Așa se face, înțelegi, doar așa! 

Și din nou: 

Cu ce ai contribuit tu? Ce ce m-ai ajutat? Ce ai făcut tu pentru mine? Nimic. 

Și din nou, și din nou, și din nou...

Recunoști vreo frază? Îți sună cunoscut vreun cuvânt? 

Cât de des ai fost cel care critică în continuu? 

Dar cel care este criticat în cotinuu? 

De câte ori te-ai năpustit asupra cuiva și l-ai desființat în toate felurile posibile? 

De câte ori cineva s-a năpustit asupra ta și te-a desființat în toate felurile posibile? 

Încă o picătură și încă o picătură și încă o picătură....

La un moment dat, ceva se va întâmpla...

Ți s-a întâmplat? 

Ai văzut întâmplându-se? 

Ar fi putut fi evitate toate acestea? 

A domina, a umili, a răni, a jigni, a-și bate joc ( injust, neprovocat, inechitabil, pe nedrept)

Acțiuni care au un IMPACT EMOȚIONAL DEVASTATOR. 

Când critici, ÎNVINOVĂȚEȘTI. 

Iar învinovățirea atrage fie DEFENSIVĂ, justificare și resentiment, fie ATAC, acuzare și resentiment. 

În orice variantă, critica va atrage RESENTIMENT din partea celui criticat. 

Resentimentele ERODEAZĂ și în cele din urmă RUP RELAȚIILE. 

CRITICĂ. 

Definiții Dex: 

''   Metodă de educare constând în scoaterea la iveală a greșelilor și lipsurilor și în indicarea mijloacelor pentru lichidarea lor. [Cf. fr.critique, it. critica, rus. kritika, gr. kritike].  ''  

Referitor la un moment de criză; care anunță, determină o criză, o schimbare; dificil, periculos.  ( [< lat. criticus, gr. kritikos – în stare de a judeca, cf. fr. critique, it. critico]. 

Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Arta de a interpreta și aprecia operele artistice sau științifice. ◊ Critică de text = comentarii asupra formei și conținutului unui text.

Obiecție, observație, rezervă, (rar) observare. 

Care apreciază, evaluează calitățile și defectele unor oameni, stări, fapte, opere. ''  

CRITIC. 

Definiție Dex: 

1. Agitat, frământat, greu, tulbure, zbuciumat.  2. grav, greu, periculos, primejdios. (Moment ~ al unei crize.) 3. v.combativ. 

Să vedem acum: 

SCOATERE LA IVEALĂ a GREȘELILOR și LIPSURILOR.

Ești prost!  - deocamdată nu văd nici o metodă de educare și nici un sugestie pentru evitarea unei greșeli viitoare sau vreo modalitate de îndreptare a unui lipse, deficiențe sau lacune. 

Nu văd decât un mijloc extrem de eficient pentru ca celălalt să se închidă și să nu mai primească nimic de la tine, indiferent dacă ar fi ceva care i-ar folosi sau l-ar ajuta să îndrepte ceva. 

Pentru că tot ce i-ai oferit, indiferent de ce urmează după, nu este decât o jignire, o insultă care te va anula în ochii lui. 

MOMENT DE CRIZĂ. Care ANUNȚĂ, DETERMINĂ O CRIZĂ, o schimbare. DIFICIL, PERICULOS. 

Nu ești bun de nimic! Nu ești în stare de nimic! Nu o să reușești! M-ai exasperat! Nu e bine ce faci! Ai greșit! Din nou! 

Administrate periodic, aceste pumnale tăioase vor lăsa urme adânci, cicatrice care se vor vindeca greu, sau uneori, chiar deloc. 

Sunt doze de otravă, care ingerate zi după zi, se vor duce în cel puțin trei  direcții: fie otrăvitul le va suporta din ce în ce mai greu, până vor duce, într-un final, la decesul încrederii în sine, al sentimentului valorii personale, al demnității și curajului, fie îl vor ține în viață la limita supraviețuirii, dar alimentând permanent frica de a nu greși și a fi criticat ulterior, ceea ce va atrage și mai multă critică și mai multă suferință, în același cerc vicios mizerabil, fie otrăvitul va decide că NU MAI SUPORTĂ și SE VA ELIBERA de călăul care îl torturează psihic și ÎL VA ELIMINA PENTRU TOTDEAUNA DIN VIAȚA LUI - RUPÂND DEFINITIV RELAȚIA. 

AGITAT, FRĂMÂNTAT, GREU, TULBURE, ZBUCIUMAT

Acest FLAGEL infernal care este critica, nu poate coexista cu ARMONIA, TOLERANȚA, ÎNȚELEGEREA, TACTUL, DIPLOMAȚIA, BLÂNDEȚEA, INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ. 

Pentru că tot ce face este să ATRAGĂ DOAR RĂU. 

Care APRECIAZĂ, EVALUEAZĂ CALITĂȚILE și defectele unor oameni. 

În toate exemplele pe care le-am dat mai sus, și pe care sunt convins că le-ai întâlnit și le vei întâlni în viața ta tot timpul, NU EXISTĂ APRECIERE - NU EXISTĂ EVALUARE - nu există decât suprimare, arătare cu degetul, frustrare, vină, culpabilizare, negativism. Nimic altceva. 

Nu există decât AMPLIFICAREA UNOR DEFECTE ( reale sau nu) și PUNEREA LA ZID. 

CRITICA cu valență pozitivă, ARTA DE INTERPRETA ȘI APRECIA, această critică, transferându-i sensul folosit în domeniul literar, de exemplu, către situațiile vieții cotidiene, această critică este STĂPÂNITĂ DE PUȚINI OAMENI. 

Oameni care înțeleg să NU CRITICE PERSOANA, ci să VORBEASCĂ CU ELEGANȚĂ, CALM, STIL ȘI INTELIGENȚĂ despre FAPTĂ.

RENUNȚĂ LA ACEASTĂ HIENĂ LACOMĂ ȘI IGNORANTĂ, înainte de a fi prea târziu! 

Altfel, îți garantez că într-o zi, SE VA ÎNTOARCE ASUPRA TA ȘI TE VA SFÂȘIA!

Sfânta Evanghelie după Matei, capitolul 7: 

'' 

1. Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi.

2. Căci cu judecata cu care judecaţi, veţi fi judecaţi, şi cu măsura cu care măsuraţi, vi se va măsura.

3. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, şi bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?

4. Sau cum vei zice fratelui tău: Lasă să scot paiul din ochiul tău şi iată bârna este în ochiul tău?

5. Făţarnice, scoate întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.

6. Nu daţi cele sfinte câinilor, nici nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare şi, întorcându-se, să vă sfâşie pe voi.

7. Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide.

8. Că oricine cere ia, cel care caută află, şi celui ce bate i se va deschide.

9. Sau cine este omul acela între voi care, de va cere fiul său pâine, oare el îi va da piatră?

10. Sau de-i va cere peşte, oare el îi va da şarpe?

11. Deci, dacă voi, răi fiind, ştiţi să daţi daruri bune fiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru Cel din ceruri va da cele bune celor care cer de la El?

12. Ci toate câte voiţi să vă facă vouă oamenii, asemenea şi voi faceţi lor, că aceasta este Legea şi proorocii.

13. Intraţi prin poarta cea strâmtă, că largă este poarta şi lată este calea care duce la pieire şi mulţi sunt cei care o află.

14. Şi strâmtă este poarta şi îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt care o află.

15. Feriţi-vă de proorocii mincinoşi, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinăuntru sunt lupi răpitori.

16. După roadele lor îi veţi cunoaşte. Au doară culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini?

17. Aşa că orice pom bun face roade bune, iar pomul rău face roade rele.

18. Nu poate pom bun să facă roade rele, nici pom rău să facă roade bune.

19. Iar orice pom care nu face roadă bună se taie şi se aruncă în foc.

20. De aceea, după roadele lor îi veţi cunoaşte.

21. Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri.

22. Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu în numele Tău am proorocit şi nu în numele Tău am scos demoni şi nu în numele Tău minuni multe am făcut?

23. Şi atunci voi mărturisi lor: Niciodată nu v-am cunoscut pe voi. Depărtaţi-vă de la Mine cei ce lucraţi fărădelegea.

24. De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi la îndeplineşte asemăna-se-va bărbatului înţelept care a clădit casa lui pe stâncă.

25. A căzut ploaia, au venit râurile mari, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea, dar ea n-a căzut, fiindcă era întemeiată pe stâncă.

26. Iar oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi nu le îndeplineşte, asemăna-se-va bărbatului nechibzuit care şi-a clădit casa pe nisip.

27. Şi a căzut ploaia şi au venit râurile mari şi au suflat vânturile şi au izbit casa aceea, şi a căzut. Şi căderea ei a fost mare.

28. Iar când Iisus a sfârşit cuvintele acestea, mulţimile erau uimite de învăţătura Lui.

29. Că îi învăţa pe ei ca unul care are putere, iar nu cum îi învăţau cărturarii lor. '' 

	Photo by Peter Forster on Unsplash

Încă o bătălie câștigată...

"Fiecare bătălie este câștigată înainte de a începe."  - Sun Tzu

Încă o bătălie câștigată în lupta cu tine însuți. 

Lupta cu tine însuți durează toată viața ta. Nu încetează niciodată. Este o luptă permanentă, o luptă pentru a te cuceri și a câștiga cea mai prețioasă pradă de război: maximul potențialului tău. 

Această miză uriașă este o sursă inepuizabilă de bogăție. Pentru că maximul potențialului atins la un moment dat în timp, nu este decât un procent infim din potențialul potențialului. 

Potențialul tău este ca un filon de aur care coboară către interiorul pământului și care pe măsură ce îl exploatezi și folosești se ramifică și ți se revelează într-o abundență și calitate crescând exponențial. 

Și poți verifica acest lucru chiar azi, și în fiecare zi de acum încolo, respectiv că nu sunt decât fraze pompoase, ci adevăruri universale care se pot transforma în rezultate concrete, palpabile, tangibile, chiar azi, chiar acum. 

De câte ori nu ai fost pus în situația în care să fii convins că nu poți face un lucru, iar contextul și împrejurările te-au forțat să îl faci și nu numai că l-ai făcut, dar l-ai făcut chiar foarte bine. 

Nu există decât limite auto-impuse. În momentul în care ai ajuns la vârsta maturității ( în gândire) care poate să fie și foarte fragedă - chiar 14 - 16 ani - îți dai seama că toate condiționările gândirii tale au ca sursă medii exterioare: familie, anturaj, școală, societate, tendințele și curentele timpului prezent, etc.

Din acel moment orice limitare a ta nu este decât auto-impusă. Mai exact limitările tale nu sunt decât cele pe care le accepți. Prin actul de a te lupta cu tine însuți, de a încerca să nu cedezi și de a nu accepta aceste limite, de a le forța constant, îți pui potențialul la lucru și obții rezultate care nu fac altceva decât să îți dea mai multă încredere, să te motiveze, să îți crească respectul de sine, stare de mulțumire și starea de bine. 

Starea de bine, starea de mulțumire și de satisfacție interioară, de liniște și de relaxare este în foarte strânsă legătură cu propria ta capacitate de a te stimula constant și de a îți revela potențialul, care este combustibilul, singurul combustibil care alimentează mașinăria evoluției tale. 

Fii foarte atent însă la presiunea pe care o pui asupra ta și la presiunea pe care o accepți din exterior, ți-o interiorizezi și o transferi asupra ta și mai dur decât sursa originară. 

Este arhicunoscut faptul că presiunea puternică este cea mai puternică sursă de stres. Iar stresul este cea mai eficientă piedică în calea împlinirii și dezvoltării tale personale. 

Traseul corect ar trebui să fie următorul: mai întâi să îți creezi o stare de bine, o stare de mulțumire, de armonie cu tine și cu lumea, o stare de bucurie de viață, chiar fără un motiv anume și abia apoi să începi să îți stimulezi potențialul, să îți rupi barierele și să îți depășești limitele, făcând acest lucru dintr-o motivație interioară relaxată și calmă, nu cu îndârjire, nu presându-te și nici forțându-te să demonstrezi ceva prin asta, ci ca o evoluție firească, născută dintr-un impuls pozitiv, asertiv. 

Aici este una dintre cele mai dificile provocări: cum să te simți bine fără un motiv anume? 

Fără un motiv din cele pe care tu le consideri demne de luat în seamă și care de obicei sunt legate de sfera materialului, a succesului, importanței, prestigiului conform standardelor mediului tău, orgoliului și importanței, etc. 

Dar mai sunt atât de multe alte motive care îți pot aduce bucurie, zâmbet și sentimentul de mulțumire, recunoștință, apreciere, bună-dispoziție: ai putea începe să fii recunoscător că ești în viață și că în fața ta se află încă o zi, în care se pot întâmpla atât de multe lucruri ( bune), în fața ta se află câteva ore în care poți să reușești, indiferent de direcția în care te îndrepți. 

Poți alege să te bucuri de persoanele pe care le iubești, de prietenii pe care îi apreciezi, poți să fii recunoscător că vezi, că auzi, că mergi, poți să fii recunoscător că ai ce mânca și unde dormi. 

Poți să te bucuri de un răsărit grandios sau de un apus liniștitor, poți să îți mângâi animalul de companie, poți să te bucuri de libertatea de a gândi, de a te exprima. 

Și poți să începi să fii mai îngăduitor cu tine. Poți să începi să te iubești. Poți să începi să te gândești cu ce daruri ai fost înzestrat, cu ce binecuvântări ai fost gratificat. 

Fiecare are ceva valoros în el, demn de a fi apreciat, admirat și emulat. Poți să te uiți la partea bună a ta. Poți să te privești într-o lumină prietenoasă. 

Iar starea ta de bine, starea ta de mulțumire, starea ta de echilibru interior, de comunicare și relaționare cu tine însuți vor atrage lucruri bune, lucruri pozitive în viața ta, oameni și evenimente. 

Aceasta este cea mai grea bătălie: să fii în armonie cu tine însuți, să te accepți, să te iubești, să te placi, să te apreciezi. 

Atât de generosul precept biblic - Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți - te îndeamnă în primul rând să te iubești, să te accepți, să te ierți. 

"Îi rănim pe ceilalți doar pentru că nu ne iubim pe noi înșine. Învățând să te iubești cu adevărat îți vei schimba relația cu toți ceilalți. " - Bryant McGill

Dacă Dumnezeu - Forma Supremă a Inteligenței Infinite - te iartă, tu de ce nu ai face-o? 

Dacă Dumnezeu - Mila Nesfârșită și Izvorul Binelui și Frumosului - te iubește, tu de ce nu ai face-o?

Dacă tu te iubești, atunci iubirea ta se va revărsa și asupra celorlalți. 

Nu vorbesc despre o iubire bolnăvicioasă și infatuată, nici despre promovarea egoismului, ci despre iubirea ca o formă sănătoasă și elegantă de apreciere și de respect de sine, de conștientizare a valorii și potențialului, de îngăduință rezonabilă și echilibrată, nu o toleranță a unor comportamente distructive și negative și inventarea unor scuze care exced sferei adevărului. 

După ce ai câștigat această bătălie, deși te vei lovi de această provocare în continuare, bătăliile următoare vor fi ca și câștigate. 

Iubește-te, bucură-te de viață, provocă-ți și exploatează-ți potențialul!

Încă o bătălie câștigată...

Photo by Nik Shuliahin on Unsplash

ROMÂNIA SAU STRĂINĂTATEA: CE ȘI DE CE ALEGI?

Să ajungi acolo! Lumea te așteaptă.

De ce să pleci din țara ta? De ce să rămâi?

Să rămân? Să plec?

Dacă vreau să plec din România înseamnă că nu îmi iubesc țara?

Dacă rămân în România și nu sunt mulțumit de ce se întâmplă în țara mea înseamnă că îmi iubesc țara și sunt dispus să accept orice se întâmplă în România?

Cum ar trebui să se manifeste iubirea de țară? Cât de importantă este? 

Sunt dator să îmi urmez confortul, plăcerea personală, să îmi caut locul unde să mă simt bine și împlinit, sau sunt dator să contribui la dezvoltarea societății, la dezvoltarea țarii mele și să îndur, să am răbdare oricât va fi nevoie - ani, zeci de ani poate, până când vor fi condițiile pe care mi le doresc?

Ce este pe primul loc? Care sunt criteriile cele mai importante care sunt decisive pentru luarea deciziei?

Îmi doresc ca în țara mea să am o infrastructură rutieră bună, îmi doresc autostrăzi de calitate și în număr mare, să pot ajunge foarte repede la destinație, să evit aglomerația, să am drumuri asfaltate și în ultimul cătun, așa cum am văzut afară.

Îmi doresc servicii de sănătate de calitate, vreau să fiu tratat cu respect și atenție, așa cum merit, indiferent de vârstă, statut social, financiar.

Vreau să am siguranță pe străzi, și ziua și noaptea. Vreau să nu mai aud de furturi, de crime, de violuri, de infracțiuni violente.

Vreau parcuri, vreau curățenie, vreau civilizație în toate domeniile și la toate nivelele.

Vreau oameni bine pregătiți, vreau profesioniști responsabili și eficienți, VREAU, DIN NOU, RESPECT.

RESPECT, pentru mine, pentru familia mea, pentru copiii mei, pentru părinții mei, pentru bunicii mei, pentru compatrioții mei, pentru toți care trăim în România.

Vreau să văd oameni relaxați, zâmbitori, vreau să îi văd pe cei din jurul meu că nu mai sunt tot timpul sub presiunea grijii zilei de mâine.

Vreau o legislație clară, bine gândită, corelată în tot întregul ei , concepută de profesioniști, care să colaboreze ca o echipă extrem de eficientă și bine închegată, astfel încât normele să fie în acord cu realitățile, ușor de aplicat, cu un scop bine definit, cu excepții gândite exhaustiv.

Vreau, mai ales, ca legea să fie respectată. Sancțiunile să fie rezonabile, proporționate, însă aplicate. Corect, fără părtinire și de fiecare dată.

Vreau o educație performantă. Vreau profesori foarte bine pregătiți, care să poate comunica real cu elevii și studenții lor, să îi pregătească pentru viață și pentru înțelegerea vieții, pentru împlinirea lor personală și pentru contribuția la progresul societății care le-a oferit ajutorul.

Vreau ca profesorii, medicii, inginerii, polițiștii, toți angajații statului să fie bine plătiți, astfel încât să fie mulțumiți, stimulați și să presteze serviciul pe care și l-au asumat cu integritate, demnitate și responsabilitate.

Vreau ca toate aceste resurse minunate de care dispune România să fie promovate, vreau un turism pe măsura posibilităților, vreau ca o echipă de oameni inspirați și inteligenți să ne creeze un brand de țară puternic, astfel încât România să atragă, să fascineze, să însemne ceva la nivel mondial. 

Vreau ca cei care conduc țara să mă facă să mă simt mândru de ei, să îi apreciez pentru că fac o treabă foarte bună, pentru că prin comportamentul lor îmi arată că le pasă de mine, de tine, de noi.

Vreau să văd că se caută și se implementează soluții inteligente, inovatoare și eficiente pentru orice problemă.

Vreau să fiu mândru că sunt român, vreau să am atât de multe motive pentru această mândrie, încât interlocutorul meu să își piardă răbdarea ascultându-mă, pentru că nu m-aș opri prea ușor din enumerarea tuturor lucrurilor care îmi plac la români și în România.

TOATE ACESTEA LE VREAU.

EU SUNT TU, SUNT EI, NOI, VOI.

TOȚI LE VREAM, FIE CĂ TRĂIM ÎN ROMÂNIA, FIE CĂ TRĂIM ÎN STRĂINĂTATE.

SUNT POSIBILE?

DA, CU SIGURANȚĂ DA.

Le merităm? Bineînțeles. 

SUNT MATERIALIZATE ÎN PREZENT?

NU, CU SIGURANȚĂ NU.

CÂT TIMP VA DURA?

Nu știu, dar primul termen relativ rezonabil, și destul de indulgent este ZECI DE ANI.

Asta, bineînțeles, dacă EVOLUȚIA ȘI CONTRIBUȚIA fiecăruia dintre noi ar începe acum. Și ar continua neîntreruptă toată această perioadă.

CE SE ÎNTÂMPLĂ CU MINE, CU NOI, PÂNĂ ATUNCI?

Opțiunile sunt destul de multe, enumăr decât 3 -4, cele mai frecvente:

- RĂMÂN, INDIFERENT CE S-AR ÎNTÂMPLA. Este țara mea, aici m-am născut, aici am crescut, aici mă simt bine, aici mă simt în siguranță. Dacă toți ar pleca și ar renunța atât de ușor, cine mai rămâne? Am răbdare, accept și iau lucrurile așa cum sunt, schimbarea presupune ani, oricum s-au schimbat destule, ce-i drept și în rău, și în bine.

- VREAU SĂ ÎMI TRĂIESC VIAȚA ACUM, NU PESTE ZECI DE ANI. Vreau condițiile, mediul, stilul de viață pe care l-am văzut afară. Drept pentru care plec. Punct. 

- SIMT CĂ NU MAI AM CE OFERI, SIMT CĂ NU MI SE OFERĂ NIMIC. Sunt total dezamăgit. Plec. Vreau să uit că sunt român. Nici nu mai vorbesc în română, să aud în jurul meu, tot timpul, afară: sunt hoți, veniți din Estul Europei, să ne spargă casele, să fure, să folosească carduri false, să tâlhărească, să cerșească. Trebuie să fie un loc și pentru mine în lumea asta. 

- NU RENUNȚ LA ȚARA MEA. ÎMI IUBESC ȚARA, ÎMI IUBESC ROMÂNII, ÎI APRECIEZ ȘI AM ÎNCREDERE ÎN EI. ÎNSĂ MERIT SĂ TRĂIESC O VIAȚĂ DEMNĂ ȘI DECENTĂ, IAR ACEST LUCRU ÎL VOI FACE AFARĂ. AM TIMP O VIAȚĂ ÎNTREAGĂ SĂ AȘTEPT PÂNĂ CÂND VOI GĂSI ACELEAȘI CONDIȚII ÎN ȚARA MEA. 

" Omul curajos/îndrăzneț este acela care întodeauna este cel mai bun, fie la el în țară, fie în străinătate" - Homer. 

VOI PROMOVA ROMÂNIA, VOI AJUTA ȘI VOI CONTRIBUI DE ACOLO, DE AFARĂ, CÂT DE MULT VOI PUTEA, ÎNSĂ AICI, ACUM ALEG SĂ NU MAI STAU. 

- TU CE VEI FACE?

Photo by yousef alfuhigi on Unsplash

INTEGRITY

The compass that will show you the right way, when you feel lost, when you are on the verge of losing your path, when you don't know anymore the right direction, when you are confused and frustrated, the compass that will help you reach your destination, that compass that always shows you the north of the integrity, don't you ever lose that compass and don't you ever ignore it!

Being integrity means being whole. Being complete.

Be yourself! Respect the truth of your own identity! Be integrity towards yourself, always know and tell yourself the truth about yourself, don't deceive yourself!

Those sum up the meaning I choose for '' to thine own self be true'', though the context in Shakespeare's play, Hamlet, is quite different: Polonius advises his son, Laertes,  in a hypocrite way, to be ''true'' to himself, in such a manner, that what follows, as night follows the day, be that he will not be able to be ''false'' to any other person. 

The sense that Polonius intends is that his son must follow his interest - obtaining for himself the most advantageous results and avoiding the actions that are disadvantageous for his image, that ruin his public status and perception, as lending or borrowing money, engaging in relationships with women of doubtful condition and/or morality.

The one giving the advice, Polonius, is exactly the opposite of his incentive: he manipulates and controls his son, as he does with other people, lies, cheats, spies, conceives intrigues, machinations, schemes,  makes use of the malefic art of dissimulation and concealment, by falsely promoting and aggrandizing virtues, and thus implying his own virtues ( nonexistent substantially), with the purpose of disguising his true intentions and with the purpose of protecting and attaining this interests, born out of envy, greed, malice and thirst for power.

He does everything except being true to himself and to the others, his actions leading to the tragic end of himself, of his son, Laertes, and of his daughter, Ophelia.

"Integrity is doing the right thing. Even when no one is watching." - C.S. Lewis

If you succeed to be integrity towards yourself, you will be integrity towards the others. 

Wisdom is knowing the right path to take. Integrity is taking it. 

Most of the time the right path isn't the easiest. 

Most of the time, though it has already been hard enough for you to decide which is the right path, it is even more difficult to really and truly decide to follow that path, and yet more difficult than actually walking the path is not to give in to the temptation of renunciation, not choosing the facile and comfort instead of integrity and persevering in your integrity. 

Integrity is a combination of these verbs: Think/Say - Believe/Feel - Do/Act

When what you say and what you think, what you believe and what you feel, what you do, and how you act coalesce and become one, then you will have succeeded to define yourself as integrity.

Think about the times you thought and said something, yet you believed and felt different.

Think about the times when what you did was in complete opposition with what you said and thought. 

Think about the times when you acted against what you truly believe, against what you feel, though you could have been, thought, said, and acted according to what you have already decided. 

What impact had all these ways of being and all these actions and types of behavior upon the others? 

Were you content with yourself or were you disappointed with yourself?  

Did you make others sad? Did you falsify their expectations? What do you think caused all of that? 

Is it possible that the main cause was the lack of integrity, and first of all, the lack of integrity towards yourself?

You can now choose a different way of being, a different path: 

"Have the courage to say no. Have the courage to face the truth. Do the right thing because it is right. These are the magic keys to living your life with integrity". - W. Clement Stone

Photo by JJ Ying on Unsplash