CLARITATE. SENSUL VIEȚII. FEL DE A FI. ȚINE MINTE DATA!

"Daca vrei sa ai succes, trebuie sa respecti o singura regula: SA NU TE MINTI NICIODATA" - Paulo Coelho

Am ajuns la atât de mult dorita claritate. 

Este un sentiment superb. De nedescris. Este un FEL DE A FI. 

Iar acest Fel de a Fi s-a născut dintr-o MOTIVAȚIE extrem de puternică. 

Atât de puternică, încât se SUSȚINE SINGURĂ, într-un mod natural, ușor, lejer, extrem de facil, practic fără nici un efort. 

Am lansat azi o căutare pe Google având cuvinte cheie: SENSUL VIEȚII. 

Și am dat peste o poveste simplă, atât de simplă, care cred că vă poate INSPIRA într-un mod puternic: 

Un om de afaceri pleacă în lume să caute sensul vieții. Se întâlnește cu un călugăr. Călugărul îl duce la un râu, se bagă amândoi în apă, îi spune să intre sub apă, apoi cu o forță net superioară îl ține forțat sub apă, până la limita înecului. 

Când, într-un final, îl lasă să iasă la suprafață, așteapăt reacția: vă dați seama, furie, frustrare, nedumerire.

Călugărul îi spune: Ce îți doreai când erai sub apă și simțeai că vei muri? 

- SĂ RESPIR. 

- Când îți vei dori să găsești sensul vieții, și atunci când îl vei găsi, când îți vei dori la fel de mult să îl împlinești, atât de mult când îți doreai să respiri, atunci vei fi sigur că l-ai găsit și îl trăiești! 

Recunosc că am schimbat puțin frazele originale, dar ESENȚA ESTE ACEEAȘI. 

DACĂ ÎȚI DOREȘTI CU ADEVĂRAT SĂ AFLI DE CE TE AFLI PE ACEST PĂMÂNT, NU ÎNCETA CĂ CAUȚI RĂSPUNSUL PÂNĂ CÂND VEI ȘTII SIGUR CĂ ESTE CEL PE CARE ÎL CĂUTAI. 

Vei știi când îl găsești. 

Din acel moment singurele întrebări vor fi cum să îl atingi. 

"Sensul vietii este sa iti gasesti darul. Scopul vietii este sa il oferi" - Pablo Picasso

ȚINE MINTE ACEA ZI. 

PENTRU CĂ ACEEA ESTE ZIUA ÎN CARE VA ÎNCEPE, CU ADEVĂRAT, VIAȚA TA!

Photo by Steve Johnson on Unsplash

Humani nihil a me alienum puto & UNICITATEA

"Homo sum, humani nihil a me alienum puto" - Publius Terentius Afer 

( Sunt om și nimic din ce este omenesc nu îmi este străin.)

Esența acestei maxime este esența precursorilor umanismului, esența spiritului Renașterii. 

Terentius îndeamnă la RENUNȚAREA la EGOISMUL imanent, la centrarea atenției asupra celuilalt, care este om, ca și tine, îndeamnă la toleranță, la acceptare, la înțelegere, la înțelepciune, la empatie și la apartenența proprie, la apartenența ta și a celuilalt la acest sublim numitor comun, al umanității. 

Cred, însă,  că UMANITATEA NU POATE FI ÎNȚELEASĂ, NICI PRACTICATĂ, ÎNAINTE de ÎNȚELEGEREA INDIVIDUALITĂȚII.

Ești atât de diferit față de ceilalți.

UNICITATEA este AMPRENTA TA PERSONALĂ.

Sau poate nu atât de diferit pe cât crezi.

Poate așa ți s-a spus, că nu ești diferit, că nu ești decât un om ca oricare altul.

Și atunci, poate, ai încercat să devii un om ca oricare altul.

Și pendulând între a fi cum te simți, diferit, în mod natural și  încercările de a imita modalitatea de diferențiere a altora, al căror fel de a fi diferit îl găsești mai atractiv, mai demn de admirație decât felul tău, ai constatat cu surprindere că și ei simt frică, rușine, furie, bucurie.

Da?

Și tu  simți frică. Dar altfel.

Și tu  simți rușine. Altă reacție, însă.

Și tu simți furie. Declanșată de alți factori.

Și tu simți bucurie. Generată de alte reușite, în domenii care te interesează

Ca orice alt om.

DAR LE SIMȚI DIFERIT FAȚĂ DE ORICE ALT OM.

"Homo sum, humani nihil a me alienum puto" - Publius Terentius Afer 

( Sunt om și nimic din ce este omenesc nu îmi este străin.)

DRUMUL TĂU ESTE DIFERIT.

STRUCTURA TA INTIMĂ, compusă din traseul de viață, amintiri, evoluție și involuție personală, entuziasm și decepție, tristețe și speranță, descoperiri și sentințe existențiale, pe care apoi le invalidezi sau disprețuiești, sau care îți sunt confirmate și întărite ulterior de evenimente, întâlniri și întâmplări cu impact major, pozitiv sau negativ, STRUCTURA TA INTIMĂ ESTE UNICĂ. 

Ești IREPETABIL, dragul/draga mea. 

Nici o altă ființă din univers NU ARE FRUMUSEȚEA TA, nici o altă persoană NU ARE ORIGINALITATEA TA - IAR ACEASTĂ CARACTERISTICĂ UMANĂ, A UNICITĂȚII, ÎMI ESTE CEA MAI APROPIATĂ DIN TOT CE ESTE UMAN. 

Fii LIBER CA APA, fluid și flexibil ca mișcările ei relaxate și imprevizibile, fii UNIC ca valurile ei sinuoase și PUTERNIC ca acel calm nemișcat al undelor care se poate transforma într-o spectaculoasă multicoloră cascadă sau într-un uragan devastator!

Lasă-ți respirația purtată de MIRACOLUL AERULUI, care este VIAȚĂ și mediul impulsurilor tale de gânduri, magnetul și convertorul dorințelor tale către Dumnezeu  - Universul, lasă-ți respirația să exulte într-o RĂSUFLARE UȘURATĂ - indiferent ce se va întâmpla, EU SUNT EU, am DREPTUL SĂ FIU EU ȘI VOI FI CINE SUNT, CINE SIMT CĂ SUNT, CINE INTUIESC CĂ TREBUIE SĂ FIU!

Lasă-ți FOCUL pasiunii să te mistuie până la ultima mitocondrie a ultimei celule a ființei tale, să te purifice, să ARDĂ toată ezitările, toate durerile, toate fricile, toate dezamăgirile, toată nerăbdarea, tot chinul interior, toate zilele de dorințe intense și frustări mistuitoare, toate rușinile și ascunzișurile, toate suspiciunile și spaimele, lasă-l să te purifice prin FLAMA PASIUNII DIN CARE SE NAȘTE IUBIREA - AGAPE ȘI LEGENDA PERSONALĂ!

Fii PĂMÂNT, îmbrățișează tina din care ai fost creat și în care te vei întoarce, ca eterna sursă roditoare a vieții și a înnoirii solare! 

Fii METAL, fii oțel indestructibil, fii VOINȚĂ de adamantium, fii tăiș neiertător pentru spectrul insistent al iminenței eșecului!

Fii IMAGINAȚIE sălbatică și dezlănțuită!

Dă-ți voie să VISEZI și să ACȚIONEZI în direcția visului tău nebunesc!

Fii CURAJ!

FII OM!

DĂ-ȚI VOIE SĂ GREȘEȘTI, SĂ FII IERTĂTOR, SĂ FII ÎNFRÂNT, DĂ-ȚI VOIE SĂ REUȘEȘTI, FII VICTORIE ȘI SATISFACȚIE, FII ORICE ȘI ORICINE CREZI CĂ POȚI SĂ FII!

NIMIC DIN CE VREI SAU CINE EȘTI, SAU CINE VREI SĂ FII NU ESTE ÎN AFARA NATURII UMANE!

NIMIC! 

MULȚUMEȘTE DIVINITĂȚII PENTRU UNICITATEA TA ȘI SĂRBĂTOREȘTE-O ÎN FIECARE ZI! 

Abia ATUNCI vei putea ÎNȚELEGE ȘI SĂRBĂTORI și UNICITATEA ȘI UMANITATEA CELORLALȚI!

Photo by Alejandro Cartagena 🇲🇽🏳‍🌈 on Unsplash

ȘANSA TA!

Șansele, adevăratele șanse nu apar foarte des in viață. 

Poți să crezi de multe ori că ăsta era de fapt trenul în care trebuia să urci, și să te înșeli. 

Pur și simplu nu contează cât de multe greșeli faci. 

O singură greșeală, majoră, să nu faci. 

Să nu recunoști adevărata șansă. ȘANSA TA. 

În momentul în care ai recunoscut-o, orice ar fi, nu mai da înapoi. 

Indiferent cât de mult sau de puțin durează ca să fructifici în totalitate acest drum care începe cu ȘANSA TA. 

Indiferent cât de pregătit te simți. Sau nu. 

Uită-te în jurul tău. Uită-te la oamenii pe care îi admiri. Care au reușit. Care te inspiră. Care te motivează. Care te îndeamnă să îi emulezi. 

Uită-te în jurul tău. Uită-te la cei care te admiră. Uită-te la cei pe care ai reușit să îi inspiri. Uită-te la cei care vor să te emuleze. 

Nu te mai uita înapoi. Nu te mai uita nici înainte atât de mult. 

Uită-te acum, în acest moment, la viața ta. 

Fii prezent la ce ți se întâmplă aici și acum. 

Nu te vei mai întâlni vreodată cu această clipă. Unică. Clipa prezentă. 

Decizia pe care o iei acum, în această secundă îți va contura viitorul. Îți va repara trecutul, dacă ai ceva de reparat. 

Scutură-te din inerție. Renunță la a mai amâna. Renunță la a mai renunța. 

Dacă ar fi atât de ușor, nu ar fi reușit toți? Dacă ar fi atât de facil, nu ar mai exista provocarea, nu ar mai exista efortul, nu ar mai exista confruntarea, care să te ajute să crești. 

ȘANSA TA poate să apară oricând. TREBUIE SĂ FII PREGĂTIT SĂ O RECUNOȘTI. 

TREBUIE SĂ O VREI, SĂ O VREI CU ADEVĂRAT. 

Când apare, nu îi da drumul!

Acționează! 

ȘANSA TA POATE FI ÎN FIECARE ZI!

Există, din fericire, și a DOUA ȘANSĂ, și a treia, și a patra...

Nu pierde secunda aceea, nu pierde impulsul, nu ezita!

Ai curaj și aruncă-te, chiar cu nesăbuință!

Fă primul salt în credință! Nu trebuie să vezi toată scara! Doar prima treaptă! Poate fi suficient. 

Atât timp cât încă încerci, înseamnă că îți creezi oportunitatea pentru șansa următoare. 

La fel cum ai amânat momentul efortului, amână acum momentul odihnei. 

Fii ca personajul lui Jack London, care a reușit să supraviețuiască frigului și pustietății, spunându-și, repetându-și obsesiv, am un chibrit în buzunar și voi aprinde un foc uriaș, mă voi încălzi, voi mânca și mă voi proteja de lupi!

Însă nu îl folosesc acum. Îl păstrez pentru mai târziu. Până atunci, mai fac un pas. 

Până când a reușit să supraviețuiască. 

Nu avea nici un chibrit. A crezut însă că îl avea. Și a amânat momentul renunțării, încă un pas, încă un pas...

Nu renunța! Șansa ta este aici, te vei întâlni cu ea după următoarea cotitură a drumului! 

Photo by Michael Dziedzic on Unsplash

AUTODIVOSCOSA

Procesul Autocontrolului:
1. Stop 2. Gândește 3. Ce s-ar putea întâmpla? 4. Este acest lucru ceea ce dorești?

Una dintre tehnicile foarte eficiente de memorare este folosirea de acronime.

Acronimul rezultat trebuie să fiu unul ușor de memorat, cu o anumită rezonanță, pentru a putea activa lejer cuvintele, frazele sau chiar textul care te interesează să îl ții minte permanent și pe care să îl poți readuce în prim plan mental oricând.

Drept pentru care am inventat acest acronim: AUTODIVOSCOSA. Are o melodicitate plăcută, te duce cu gândul poate la o firmă italiană producătoare de mașini de lux

Cuvintele pe care AUTO.DI.VO.SCO.SA le activează constituie un reminder pentru:

1. AUTO - control

2. DI - sciplină

3. VO - ință

4. SCO - p

5. SA - tisfacție.

Ideea acestui reminder este foarte simplă: prin autocontrol, susținut de disciplină și voință, ajungi la scop și la satisfacția atingerii acestuia.

AUTOCONTROL: echilibru, calm, fermitate, încredere, putere a voinței

 "Acela care nu are control asupra propriei minți este precum un oraș distrus, fără ziduri de apărare."

Earl Nightingale spunea în al său The Strangest Secret ( Cel mai surprinzător/straniu) secret că marele secret al succesului poate fi găsit în chiar definiția acestuia: SUCCESS IS THE PROGRESSIVE REALIZATION OF A WORTHY IDEAL. ( SUCCESUL ESTE ÎNDEPLINIREA PROGRESIVĂ A UNUI IDEAL CARE MERITĂ). 

We become what we think about. ( Devenim ceea ce gândim). 

Majoritatea oamenilor eșueză dintr-o cauză atât de simplă, încât la prima vedere pare un truism ridicol: 

Omul care nu are un scop clar în față, către care să se îndrepte, va eșua, deoarece nu are direcție, nu are îndrumare, nu are destinație, asemenea unei corăbii care este lansată la apă, fără echipaj, fără a avea o rută prestabilită: dacă nu se va izi de stânci, la ieșirea din port, cu siguranță va ajunge o epavă, pe o plajă pustie, sau va fi distrusă într-o furtună teribilă. 

Fără un scop clar, omul va pluti în viață în derivă, și se va izbi de stâncile eșecului sau va eșua pe pustiile plaje ale dezamăgirii, disperării, depresiei și lipsei de respect față de sine, lipsei de încredere și de satisfacție. 

Gândurile pe care le nutrim și pe care le sădim în mintea noastră sunt precum plantele îngropate într-un sol fertil. 

Avem în fața noastră în permanență posibilitatea de a selecta cu atenție semințele pe care le plantăm. 

Semințele sunt gândurile și scopurile. 

Mintea noastră subconștientă, solul fertil, ne va înapoia în aceeași abundență și plante frumoase, sănătoase, plăcute vederii și mirosului, gustului, după cum ne va returna și plante otrăvitoare, neplăcute și nocive. 

Noi selectăm ce plantăm în mintea noastră. Alegerea ne aparține. 

AUTOCONTROLUL presupune să INTRĂM ÎN POSESIA MINȚII NOASTRE ȘI SĂ O DIRECȚIONĂM CĂTRE UN SCOP PRECIS. 

DISCIPLINA ne ajută să respectăm destinația aleasă, să nu schimbă cursul călătoriei la primele greutăți întâlnite și să gândim în permanență că regulile pe care noi ni le-am setat, nu ne-au fost impuse, atrag și obligația aferentă față de noi înșine să le urmăm cu strictețe, astfel încât libertatea noastră să fie exercitată nu ca o renunțare, ci ca o mână de oțel, care strunește și cele mai mari tentații și tendințe de a ceda, de a renunța. 

VOINȚA este catalizatorul care face posibilă menținerea disciplinei și face tranziția către atingerea scopului. 

Vreau, pot și voi reuși.

Dacă ne repetăm de suficient de multe ori zilnic aceste cinci cuvinte, dacă avem disciplina întăririi credinței în rezultatul final, prin inducerea în subconștient a acestei susțineri psihice, NU AVEM CUM SĂ EȘUĂM.

SCOPUL este farul călăuzitor. Oricât ar fi valurile de înalte și genunea de adâncă, cu încă un efort vom putea zări în depărtare lumina din turnul farului. 

Știm că vom fi făcut încă un pas către destinație, vom fi depășit încă un obstacol și nu vom renunța. 

SATISFACȚIA ATINGERII SCOPULUI este încununarea succesului, este dovada că putem și vom putea și următoarea rundă că câștigăm lupta. 

AUTODIVOSCOSA: un reminder pentru succes!

Photo by Thao Le Hoang on Unsplash

CUM AM '' ÎNJUMĂTĂȚIT'' ȚIGĂRILE

Fumez exact de 20 de ani: 1995 - 2015.

Până în 1995, când eram în clasa a X - a, când am fumat prima dată la un majorat, nu m-au interesat țigările. Absolut deloc.

De când am început să fumez, m-am lăsat cam de vreo două ori. De fiecare dată aproximativ un an.

După aceea, în schimb, nici măcar nu mi-am mai propus  ( cu adevărat) să mă las.

Îmi place prea mult să fumez.

Am asociat întotdeauna fumatul cu actul creativ artistic: ( vezi Henri Lebasque, La cigarette, 1921)

Cu atitudinea rebelă și noconformistă: Alain Delon - Copilul rebel al cinematografiei franceze

Cu genialitatea originalității și inovației în artă: Pablo Picasso

Sau cu nebunul curaj și intensa viziune a revoluționarului: Che Guevara

Este decât un exemplu de falsă motivație în a fuma: o pseudo - identificare cu actorul/artistul preferat, un clișeu atât de tentant al boemei pariziene de sfârșit de secol nouăsprezece, atât de drag mie: norii de fum în cafenelele și cabareturile  lui Toulouse - Lautrec, french cancan-ul, absinthe-ul... (Mauri Dance by Toulouse-Lautrec)

Ca fumător, inventivitatea de a găsi motive pentru încă o țigără este foarte prolifică: caut inspirație, aprind o țigară; mă întâlnesc cu prietenii, conversăm, râdem, mai aprindem o țigară; cafeaua este indisolubil legată de o țigară, primul lucru pe care îl faci când te trezești; aștepți în aeroport, aprinzi o țigară; ești nervos, ești supărat, ești concentrat, cauți o soluție la o problemă dificilă, studiezi, te pregătești pentru un examen, te relaxezi la o terasă pe malul mării, admiri un peisaj, ajungi la destinație după un drum lung, ai o pauză, sau pur și simplu în acest moment nu știi ce să faci cu mâinile, simți că a scăzut nivelul de nicotină în organism, începi să tușești și vrei să te liniștești, un pretext pentru a intra în vorbă: aveți un foc? încă o țigară, și de mâine le răresc; ești în club, ești la restaurant, țigarea  se potrivește perfect unui whisky on the rocks...

CUM AM '' ÎNJUMĂTĂȚIT'' TOTUȘI ȚIGĂRILE? 

Simplu: am folosit un truc foarte ingenios pentru a îmi păcăli mintea, iar rezultatul este că de la două pachete pe zi am ajuns la un pachet pe zi, și în fiecare lună voi mai scădea câte o țigară, până  când ajung la cinci -șapte țigări pe zi, și apoi mai vedem. 

TRUCUL este să găseșeti o motivație mai puternică decât sutele de așa-zise motivații pentru a mai fuma încă o țigară, pe care le identifici spontan, fără nici un efort, 

Iar MOTIVAȚIA pe care am găsit-o este o triplă combinație: SĂNĂTATE, BANI și fortificarea VOINȚEI și AUTOCONTROLULUI. 

Cum funcționează, mai exact?

Am preluat din drept principiul ficțiunii juridice și l-am transpus în soluția optimă pentru mine: 

Ficţiunea juridică, este un procedeu de tehnică, în conformitate cu care un anumit fapt este considerat ca existent sau ca stabilit deşi el nu a fost stabilit sau nu există în realitate (de ex.: situaţia în care o persoană este declarată incapabilă permanent, deşi poate sunt cazuri când ea este capabilă, are momente de luciditate, totuşi, printr-o ficţiune, interzisul este socotit permanent incapabil. Copilul conceput este socotit ca deja născut, el fiind subiect de drept.

Iată cum am gândit: dacă fumez un pachet în loc de două, care sunt avantajele mele:

1. Reduc, evident, efectele negative asupra organismului și riscurile aferente.

2. Este un exercițiu de autocontrol, de întărire a voinței, care dus la capăt îmi dă o satisfacție excepțională a disciplinei de a începe să fumez cu adevărat din plăcere, de a stăpâni viciul și a îl direcționa și dimensiona cum doresc eu, nu inversc. 

3. Este o motivație financiară suficient de puternică: anual, având în vedere că fumam puțin peste două pachete, economisesc aproximativ 7300 lei, care înseamnă un venit suplimentar de 135 euro lunar - nu este de neglijat, nu? 

Toate aceste avantaje sunt însă insuficiente pentru o motivație eficientă. Mai devreme sau mai târziu, obișnuința, nevoia corpului de nicotină, faptul că ceilalți fumează în jurul tău, sau orice alt factor mi-ar fi erodat și slăbit hotărârea și aș fi cedat. 

AICI INTERVINE FICȚIUNEA despre care vorbeam mai devreme:

PRESUPUN CĂ ACEȘTI BANI, echivalentul unui pachet, I-AM CÂȘTIGAT, ca și cum mi i-ar face cineva cadou zilnic, și îi FOLOSESC EXCLUSIV PENTRU A CUMPĂRA CEVA CARE ÎMI PLACE SAU PENTRU A FACE CEVA CARE MĂ BINEDISPUNE. 

Și atunci acești bani sunt folosiți pentru a îmi cumpăra, de exemplu o carte care îmi place, sau pentru a vedea un film bun la cinematograf, sau pentru a îmi face un abonament la o sală de sport, sau la bazinul de înot, sau pentru a plăti un masaj de relaxare  cu uleiuri aromatice, sau pentru a cumpăra un gadget de care nu aș avea neapărată nevoie, dar sunt curios și mi se pare util pentru moment, etc. 

FUNCȚIONEAZĂ, cu o singură condiție: acești bani să îi folosești exclusiv pentru orice moft, orice mică plăcere îți vine în cap, și astfel tripla motivație: SĂNĂTATE, BANI, VOINȚĂ, este plusată cu acest BONUS: MICI PLĂCERI PERSONALE. 

ESTE CA ȘI CUM CINEVA TE-AR FINANȚA ZILNIC ȘI TE-AR OBLIGA SĂ TE RĂSFEȚI CU CE VREI TU!

 ( Când de fapt tu ești propriul finanțator - dar este un joc pe care mintea ta îl va accepta foarte ușor.)

Interesantă ficțiune, nu? 

După ce voi ajunge la 5 - 7 țigări, îmi voi fi asigurat o primă lunară motivațională pe viață de 1000 de lei. 

Hmmmmm..... sună bine....

Unele dintre cele mai mari plăceri ale vieții vin din cele mai simple lucruri....

Photo by Katarzyna Urbanek on Unsplash

CÂT DE PUTERNICĂ ESTE DORINȚA TA DE A REUȘI? CÂT DE MULT ÎȚI DOREȘTI ACEL '' CEVA'' ?

"Voința de a câștiga, dorința de a reuși, impulsul de a îți atinge plenitudinea potențialului... acestea sunt cheile care vor descuia ușa către desăvârșirea  personală." - Confucius

După ce te-ai gândit că dorești ceva - obicei mental recursiv imanent, propriu ființei umane: tot timpul dorești ceva; indiferent dacă ce se îndeplinește sau nu, oricum mareea dorințelor este în continuă mișcare și tinde să atragă atingerea țărmului materializării lor - prima întrebare pe care ar trebui să ți-o adresezi este: 

''CÂT DE MULT ÎMI DORESC ACEST LUCRU?''

Tendința naturală este de a fi distras de la lucrul pe care ți-l dorești din cauze ale căror diversitate și imprevizibilitate nu le poți controla: 

Constați că drumul către dorința ta este mult mai anevoios decât îți imaginaseși. 

Îți dai seama - și momentul conștientizării poate fi extrem de descurajant - că va dura mult timp până când vei reuși, îți dai seama că poate va fi nevoie de ani, uneori poate chiar de o viață întreagă pentru a ajunge la destinație, îți dai seama că deși ai fi dispus să te îndrepți constant către obiectul dorinței tale toți acești ani, nu ai certitudinea că vei reuși. 

Așa crezi în acel moment. Și atunci începi să încerci să te convingi că ar fi preferabil să îți dorești altceva. 

Încerci să te convingi că prețul plătit ar fi prea mare, și balanța între satisfacția reușitei - care include inevitabil și prețul aferent - și alegerea unui alt obiect al dorinței, mai ușor de îndeplinit, mai apropiat în timp, incluzând în oferta tentantă un preț mult mai accesibil, începe să se încline în favoarea celei de-a doua variante. 

Și te întrebi din nou: '' Cât de mult îmi doresc acest lucru?''

Nu îți răspunzi la întrebare. Și îți spui că te vei mai gândi, și vei lua decizia cu altă ocazie. 

Încet, încet, fără să simți, întrebarea și decizia care așteaptă să fie luată încep să dispară din centrul atenției tale, și te faci că ai uitat, până când efortul de a ignora dorința ta devine din ce în ce mai puțin solicitant și reușești să îi suprimi vocea puternică, să o reduci la o soaptă distantă, și în final să o amuțești.

Definitiv. Așa pare.

Până când ai un deja-vu neliniștitor, și îți aduci aminte ce ți-ai dorit în urmă cu un an, doi, șapte, zece, în urmă cu o viață. 

Îți aduci aminte cum fără să îți dai seama, ți-ai tăiat orice șansă de reușită prin renunțarea treptată la ce ți-ai fi dorit. 

Și dorința reapare într-o lumină clară, rece și mustrătoare: încă nu este prea târziu. Poți încerca din nou!

Cercul vicios reîncepe: dorință, întrebări, ezitare, perspectivă intimidantă, renunțare treptată, renunțare definitivă.. reiterarea dorinței, o altă încercare, ...

Este un truc atât de evident și totuși atât de puțin folosit: 

NU LĂSA SĂ TREACĂ NICI O ZI FĂRĂ SĂ ÎȚI SPUI CEL PUȚIN O DATĂ: 

DORINȚA MEA DE A REUȘI ESTE MAI PUTERNICĂ DECÂT ORICE SCUZĂ PE CARE O VOI GĂSI ASTĂZI PENTRU JUSTIFICAREA POSIBILITĂȚII CĂ NU VOI REUȘI. 

ÎMI DORESC ACEST LUCRU MAI MULT DECÂT ORICE ALTCEVA. 

ASTĂZI, LA FEL CA ȘI MÂINE, LA FEL CA ȘI POIMÂINE, VOI ACȚIONA ÎN DIRECȚIA LUCRULUI PE CARE ÎL DORESC. 

ASTĂZI VOI FACE UN PAS. 

IAR PASUL DE AZI, CARE URMEAZĂ TUTUROR PAȘILOR FĂCUȚI PÂNĂ ACUM, PASUL DE AZI AR PUTEA FI PASUL DECISIV. 

VOI FACE ASTĂZI UN PAS, RENUNȚÂND LA ALTCEVA, CARE NU ESTE LA FEL DE IMPORTANT, PENTRU A ÎMI CONCENTRA ENERGIA ASUPRA A CEEA CE ÎMI DORESC. 

Nu vreau să ajung ca lipsa voinței și efortului de azi, lipsa disciplinei de a ma impulsiona sa îmi aloc măcar un minut din toată ziua de astăzi în direcția dorinței mele, să mă facă să regret peste un an, trei, cinci, șapte ani, o viață întreagă, renunțarea mea atât de facilă la ce aș fi putut face azi și nu am făcut, indiferent de ingeniozitatea motivației și scuzelor găsite. 

ASTĂZI VOI MAI ÎNCERCA ÎNCĂ O DATĂ!

ȘI POATE ACEASTĂ ÎNCERCARE VA FI ULTIMA NECESARĂ PENTRU A REUȘI!

VREAU, POT ȘI VOI REUȘI!

Photo by Chris Curry on Unsplash

VOI REUȘI!

Azi voi HOTĂRÎ CU ADEVĂRAT CE VREAU DE LA VIAȚĂ.

Azi. Acum. Aici. 

De câte ori v-ați lovit de acest moment? 

De câte ori v-ați pus această întrebare și v-ați adresat acest îndemn? 

V-ați spus: Da, asta îmi doresc, dar oare el/ea mă vor lăsa? Cât timp va dura până când voi reuși? 

Este alegerea bună? 

Dacă nici acum nu am avut curaj să-mi declar mie însumi ce doresc? CU ADEVĂRAT?

Sau poate nu aveți astfel de întrebări. 

Poate sunteți liniștiți așa cum sunteți acum. Lucrurile merg bine, binișor, aproape bine sau foarte bine.

De ce să stârnesc o furtună? 

Schimbările radicale atrag multe. Sunt imprevizibile. Te pot conduce în direcții nebănuite. 

De ce să nu fac lucrurile treptat, cu calm, rațional, prudent, de ce să nu îmi las o varianta de rezervă, dacă nu reușesc, mă întorc la ce știu - acum, în prezent, să fac - îmi spun că am încercat și ... cam atât. 

E ceva rău în asta? Să fii fan status-quo. Să nu fii cu capul în nori, respectiv să ai principiu de viață - fii cu picioarele pe pământ...

Nu, cu siguranță nu e ceva rău în asta. 

Este ceva lăudabil, de apreciat, este vocea rațiunii, a gândirii experienței de viață. 

ÎNSĂ NU ESTE PENTRU MINE. 

AZI AM LUAT DECIZIA FINALĂ. 

ÎNCEPÂND DE AZI, VIAȚA MEA VA URMA DIRECȚIA A CĂREI VIZIUNI AM AVUT-O ÎN URMĂ CU 30 DE ANI ȘI CARE S-A CRISTALIZAT ÎN MOMENTUL ÎN CARE AM ÎNCEPUT SĂ SCRIU ACEST ARTICOL. 

AZI ȘTIU CU ADEVĂRAT CINE SUNT ȘI DIN ACEASTĂ CLIPĂ TRĂIESC DIN VIITORUL CELUI CARE VOI DEVENI.

În acest moment sunt în armonie cu eu-ul meu trecut, prezent și viitor. 

În armonie cu Divinitatea, cu Oamenii & cu Viața. 

Azi și acum sunt liber să devin pasiunea și visul meu și așa voi rămâne perpetuu. 

ACEST MONOLOG NE APARȚINE TUTUROR.

ȘTIU CĂ NE ESTE ATÂT DE CUNOSCUT, ÎNCÂT L-AM RECUNOSCUT LA PRIMUL ACORD.

Eu mi-am dat voie să îl aud, și muzica lui mă va însoți oriunde, oricând.

Vă invit să vă AUZIȚI MONOLOGUL VOSTRU INTIM, chiar dacă vă soptește în surdină!

Urmați-l și nu veți da greș!


VOI REUȘI!
ȘTIU CĂ VOI REUȘI, SIMT, VREAU ȘI AȘA VA FI!

VĂ DORESC SUCCES! ȘTIU CĂ ȘI VOI VEȚI REUȘI DACĂ VĂ VEȚI AUZI ȘI VĂ VEȚI DA VOIE!

Photo by Federico Tasin on Unsplash