miercuri, 27 ianuarie 2016

A VREA CEVA DE LA B ȘI B NU VREA SA ÎI DEA.


De ce ne plac atât de mult filmele? 


Pentru că în filme apare întotdeauna lucrul cel mai interesant din viață, esența vieții, nucleul poveștilor care ne țin lipiți de ecran: CONFLICTUL. 


De ce este atât de râvnită și invidiată, atât de adulată și admirată arta actorului? 


Pentru că într-un mediu sigur, actorul poate experimenta visceral, intens, fragmente de viață ale unor oameni, personajele, în care aceștia se transformă, scoțându-i la iveală din ei înșiși.


Ce este fascinant este momentul în care actorul reușește să fie X, nu să îl interpreteze pe X. 


Iar pentru a reuși acest lucru este nevoie de IMAGINAȚIE și CURAJ. 


Imaginație pentru a găsi motivele pentru care îl urăști pe cel din fața ta. Pentru a găsi motivele să o iubești pe cea din fața ta. Și curaj pentru a construi o lume reală în mintea ta, pentru a crede în totalitate scenariul creat. Curaj pentru a merge cât mai departe, pentru a trăi frica în cele mai înspăimântătoare adâncimi, pentru a simți durerea sfâșietoare a unei fericiri pe cale să se destrame, pentru a dezlănțui furia devastatoare și pentru a te lăsa învăluit de tandrețea pătrunzătoare, de preaplinul insuportabil al sentimentului de dragoste.


Pare un loc comun, nu? A vrea ceva de la B și B nu vrea să îi dea. 


Până la final, unul dintre cei doi va ceda. 


Acest joc însă, cer - nu primesc, este cel care face cu acțiunea să fie palpitantă, să atragă, să captiveze. 


Atât de simplu ... La acest lucru se rezumă tot? 

În esență, da. 


Pentru că filmul pleacă din viață, dintr-o pasiune nebună pentru oameni și pentru viață, dintr-o observație atentă a modului instictual, natural în care oamenii își disimulează emoțiile și mai ales intențiile. 


Pentru că filmul este artă, cea mai complexă artă, în viziunea mea, pentru că filmul este catharsis.


Pentru că atunci când A vrea ceva de la B și B nu vrea să îi dea este tensiunea care iese din ecran, dincolo de cuvinte, este imaginea care te atinge direct și brutal în intelect, în rațiune, în simțire, în inimă și în suflet, te înfioară, te face să te recunoști, să te identifici cu ființele care trăiesc în fața ta și ajung să trăiască în tine, prin această artă profund umană - filmul. 


Pentru că te mișcă profund atunci când îți dai seama, câteodată, că au fost și vor fi momente în viața ta când A ȘI B SUNT UNA ȘI ACEEAȘI FIINȚĂ:TU!


Când CONFLICTUL este unul interior, când te lupți cu tine însuți, cea mai dificilă înfruntare, care se poate sfârși în damnare sau în salvare...


Vezi promisiuni încălcate, vezi visuri destrămate, vezi speranțe care nu se lasă anihilate până în ultima secundă, vezi cum poți renaște după cea mai cumplită experiență și vezi cum poți pierde totul într-o secundă, pentru că nu ai știut să apreciezi și să păstrezi binecuvântările oferite cu atâta generozitate. 


Acest minunat VREAU - NU ÎȚI DAU este cea mai clară lecție de viață pe care o trăiești în fiecare clipă!

Photo by Peter Lewicki on Unsplash

marți, 26 ianuarie 2016

F.I.L.M.


FILM, lumi nebănuite,
Destine (ne)împlinite,
Visuri îndepărtate,
Fantasme relevate,
Imagini fascinante.

Film, magie pe ecrane,
Iubire, înfruntare,
Rafinament și stil,
Intrigi, paravane,
Extaz, agonie,chin.



IMAGINATION, talantul ființei,
Geneza artei și provocarea științei
Început a tot și toate,
Creând realul din poate.



INTUITION, busolă în furtuni
Atracție absconsă,
Ieșire din genuni.
Știi fără să știi
Ce nu știai că nu știi:
Dincolo de minte astfel poți simți.




IMPULSE, când momentul
În cale-ți-e-așternut,
Este sentimentul
Inefabilului, adevăratului
Început.



INPUT - curaj, perseverență,
Output - O viață de esență,
Născută-ntr-un minut,
Din cel mai valoros tumult:
Știu ce vreau și cine sunt.




LITERATURE, cuvinte inspirate,
Pagini de emoții, gânduri și fapte,
Splendori și idealuri,
Utopii,baluri.




MUSIC, tristeți și bucurii,
Sonate, simfonii,
Dans și libertate,
Ritm, intensitate.

Ce-am fi fără ele...
N-am mai privi spre stele,
N-am mai spera o clipă,
Timpul-ar fi risipă
Dragostea pierdută,
Iar fericirea vândută
Mundanului vulgar.
De-aceea le-avem în dar...


Photo by Ahmet Yalçınkaya on Unsplash


vineri, 22 ianuarie 2016

In the mood for love



Mainile noastre se ating.

Iti desenez conturul degetelor tale, cu degetele mele,

Trasand o linie imaginara pe hartie.

Suntem un călugar si o calugarita destinati să nu cunoastem niciodata dragostea.

Si dragostea doare atat de tare,

Sentimentul este atat de puternic.

Inima, pe strunele vioarei,

A plecat demult din piept,

Și fiecare acord ne sfâșie mai adânc și mai adânc.

Ne privim și nu aveam curaj să ne oglindim.

Sufletul nostru plânge lacrimi de disperare.

Este prea târziu și prea devreme să ne fi întâlnit.

Ne regretăm unul pe altul și știm că suntem pierduți fără a avea șansa de a ne bucura că ne-am găsit.

Seducția este interzisă.

Dragostea noastră nu se va consuma niciodată.

Zâmbetul este cenzurat.

Privirea complice este suprimată.

Nu este nici un semn exterior ca să fim siguri că noi suntem noi, noi, unicii.

Cu toate astea, știm.

Știm că noi am fost întotdeauna.

Noi, nimeni alții.

Când am aflat?

Doar acum, în ultimul acord...

Photo by Everton Vila on Unsplash

joi, 3 decembrie 2015

ANUL SABATIC



Anul sabatic este un an de odihnă, de obicei al 7-lea an, precum shabbat ( sabat-ul), care este a 7-a zi a săptămânii în religia iudaică.


Originea anului sabatic, numit și sheviit (în limba ebraică: שביעית‎ - al 7lea) este cel de-al 7-lea an al unui ciclu agricol de 7 ani, cuprins în Torah ( Tora - Cele cinci cărți ale lui Moise, care constituie Pentateuhul, ansamblul legilor și judecăților conținute în scriptura evreiască, în celelalte scrieri sfinte și în tradiția orală) și este respectat în prezent, în continuare, în religia iudaică.


În timpul acestui an sabatic (shmita) orice activitate agricolă, incluzând aratul, semănatul,  recoltarea, este interzisă de către halakha ( legea iudaică).


Alte tehnici de cultivare, cum ar fi udatul, fertilizatul, combaterea buruienilor, curățarea arborilor, cositul, pot fi executate doar ca o măsură preventivă, nu pentru a îmbunătăți creșterea pomilor sau a plantelor.

În plus, orice fructe care cresc de la sine sunt considerate hefker (fără stăpân) și pot fi culese de oricine.


Capitolul 25 din Cartea Leviticului promite recolte abundente celor care respectă shmita și descrie supunerea față de această lege ca un test de credință. 


În accepțiunea modernă, anul sabatic este un concediu de un an, prin care profesorii universitari ( dar și angajații unor companii, în special multinaționale) sunt scutiți de obligațiilor lor profesionale, fiind plătiți cu aceeași sumă, ca și când ar lucra, anul putând fi pentru studiu, odihnă, ori recreere. 


În oricare din variante, fie că salariul pentru acest an îți este plătit de universitate sau de companie, fie în varianta în care deși nu ești plătit de altcineva, ai resursele și disponibilitatea necesare pentru a lua pauză un an de la jobul/profesia/business-ul tău și iei această DECIZIE, se creează un CONTEXT UNIC: LIBERTATE. 


Libertate financiară, în primul rând și poate și mai important decât atât TIMP LIBER. 


Dacă privești puțin conceptul de timp liber, cu care ne-am obișnuit atât de mult încât pur și simplu sună ca atare, nu îi mai luăm în seamă accepțiunea alternativă și îl asociem, de obicei, cu week-end-ul sau cu câteva zile de concediu/de sărbători legale. 


Nu vorbesc despre concediu, pentru că și acela de câteva săptămâni, nu este simțit în totalitate ca timp liber, știind că sfârșitul lui va veni destul de repede, după ce abia a început. 


O accepțiune alternativă a timpului liber ar fi TIMP CARE NU ESTE OCUPAT CU GRIJA ZILEI DE MÂINE, care nu este ocupat cu GRIJA DE A PRODUCE BANI, care nu este ocupat cu PROBLEME DE SERVICIU/BUSINESS, un timp din care DIMENSIUNEA STRESULUI, A RESPONSABILITĂȚILOR, TARGET-ULUI, PLANULUI, etc, dispare. 


Un TIMP NE- OCUPAT. 


Și atunci acest timp îl poți UMPLE, nu ocupa, CU ORICE VREI TU. 


Poate că unii au avut această experiență, poate că alții și-o doresc, nu o pot încă avea, din varii motive, dar își propun în viitor, poate că unii nu au avut-o niciodată - și fac o distincție clară între anul sabatic și momentul pensionării, deoarece după anul sabatic, reîncepi să muncești, cel mai probabil cu altă energie, viziune, forță, cu alte idei, după pensionare, se presupune că nu mai muncești, unii poate nici nu își doresc acest lucru. 


CE S-AR PUTEA ÎNTÂMPLA ÎNTR-UN ASTFEL DE AN? 


Să vedem: În primele zile, probabil, nu ai mai vrea să mai auzi de serviciu/business, ai dormi până mai târziu, te-ai uita mai mult la televizor, ai lenevi mai mult. 


După câteva săptămâni, echivalentul concediului întregului an normal de muncă, ai începe să ai un sentiment destul de suprinzător: chiar nu trebuie să mă mai întorc la muncă? Da, chiar nu trebuie. 

Abia atunci începe anul sabatic, cu adevărat: ai timp și bani să faci orice vrei. 


Ce ai face? 


Ai călători? Cu siguranță. 


Te-ai relaxa, te-ai distra, te-ai destinde total, ți-ai face toate micile plăceri? 


Ooooo...


Mai întrebi? 


Te-ai întâlni cu prietenii, ai petrece mai mult timp cu ei, i-ai înțelege și asculta cu mai multă atenție, pentru că nu te-ar mai preocupa lucrurile care îi preocupă pe ei, știind foarte bine cum e acest lucru, din proprie experiență? 


Destul de probabil. 


Ai citi? Cât și ce? 


Pentru că te-ai sătura destul de repede de atâtea știri și filme. 


Ai face mai mult sport, mai multă mișcare? Nu știu, asta oricum depide de tine. Dar oricum, te-ai plimba mai des. 


AI PRIVI CU ALȚI OCHI LUMEA? 


100%. 


Poate ți-ai descoperi o pasiune, sau dacă acest cuvânt este prea intens, un hobby, căruia să îi dai curs, nemaiavând acum eterna scuză: nu am timp? 


Știind că ai un an întreg în fața ta, ai aloca din oceanul tău de timp liber, câteva minute, câteva ore, pentru a studia ceva important pentru tine? 


Nu decât a răsfoi, ci  a studia, a înțelege, a aprofunda? 


Nu știu. Poate da, poate nu. 


Poate l-ai descoperi pe Dumnezeu, sau poate l-ai redescoperi. 


Poate ai avea mai mult timp să REFLECTEZI LA VIAȚA TA, să te întrebi și să înțelegi ce s-a întâmplat de fapt, de ce, care au fost cauzele, care a fost impactul, unde te îndreptai dacă nu ai fi avut parte de acest an, unde te vei îndrepta cînd se va termina, sau care ar fi variantele pe care încă nu le-ai clarificat, dar le iei în calcul. 

Sau poate nu. 

Poate ai dori să trăiești experiente noi, exclusiv. 


Poate ai vrea să faci lucrurile cu totul altfel decât până acum. 


Poate ai dori SĂ TRĂIEȘTI MAI DEGRABĂ decât să gândești, să reflectezi. 


SĂ TRĂIEȘTI INTENS, VIU, să NU DAI SENTINȚE, să NU TRAGI CONCLUZII, să NU FACI PLANURI, să lași VIAȚA SĂ TE SURPINDĂ. 


Să încerci N ACTIVITĂȚI, în fiecare zi altceva. 


Poate ai încerca să vezi ce înseamnă voluntariatul. Poate ar începe să îți pese de comunitatea ta. 


Sau poate ai descoperi altă comunitate. 


Poate ai investi mai mult în sănătatea ta. În obiceiuri sănătoase. De gândire, de comportament, de alimentație, de ....


Sau poate nu. 


Poate ai vrea ca fiecare zi să fie altfel decât precedenta. 


Poate ai vrea să te lași surprins (plăcut) de tine însuți în fiecare nouă zi. Să afli lucruri despre tine pe care nu le știai. 


Să CUNOȘTI și SĂ ÎNȚELEGI OAMENI NOI, LOCURI NOI, CULTURI NOI, MODALITĂȚI NOI DE A PRIVI ȘI A TE RAPORTA LA OAMENI ȘI LA STILUL LOR DE VIAȚĂ. 


Poate NU AI MAI CĂUTA CERTITUDINI. 


Poate ar fi amuzant să te răzgândești în fiecare clipă, să ieși din orice ordine se prefigurează a te înregimenta din nou, să eviți elegant și suplu orice rutină. 


Chiar și cafeaua să o înlocuiești cu un ceai. 


Poate să te lași de fumat sau de gânduri negative, pesimism și lipsă de încredere în oameni. 

Sau poate îți place prea mult să fumezi. 

Poate ce ai hotărât tu despre viață și despre oameni nu este chiar așa cum credeai. 


Poate au fost câteva experiențe subiective care au generalizat într-o statistică absolută cam cum stau lucrurile în lumea asta. 


Ce crezi că ai face? 


Cum crezi că te-ai simți? 


CEVA ORICUM S-AR SCHIMBA, CEVA MAJOR S-AR SCHIMBA, S-AR DEMONTA, S-AR DEZMEMBRA ȘI S-AR REASAMBLA, S-AR RECONSTRUI. 


POATE ACEST AN ȚI-AR DA TIMPUL SUFICIENT PENTRU CA SĂ FACI, ÎN SFÂRȘIT, CEVA CE IUBEȘTI CU ADEVĂRAT!


CEVA CE IUBEȘTI LA NEBUNIE SĂ FACI!


Cum ar fi? 

Presupunerea mea norocoasă este că orice ai alege să faci și oricine ai alege să devii, ai sfârși anul sabatic UN OM NOU, MAI ÎNȚELEPT, MAI ENERGIC, MAI VIU, TRANSFORMAT ȘI GATA SĂ ÎMBRĂȚIȘEZI VIAȚA CU UN ALT TONUS MENTAL, SPIRITUAL, MORAL, FIZIC ȘI RELAȚIONAL!


Ce crezi? 

Photo by Ethan Robertson on Unsplash

vineri, 27 noiembrie 2015

Gândiți-vă la aceste lucruri...



Am primit recent cadou un cd cu track-uri conținând povestiri, exemple, sfaturi, maxime, proverbe, îndemnuri, având ca temă centrală dezvoltarea personală prin înțelegerea și practicarea gândirii pozitive. 


Cel mai bun moment pentru a asculta un astfel de CD și pentru a lăsa toate aceste gânduri bune, pozitive, eficiente să intre în subconștient și să înceapă să producă efecte, fără nici un efort din partea mea, este, pentru mine, atunci când sunt la volan. 


Oricum se pierde atât de mult timp în trafic și de ce să nu folosești acest timp în favoarea ta? 


Fondul muzical este unul foarte liniștitor, vocea plăcută, calmă și caldă, dicția bună, iar conținutul excepțional. 


Este o practică foarte des uzitată în SUA, începută cu mulți ani în urmă, pe vremea casetelor audio. 


Deși citisem despre ea, nu o pusesem în practică niciodată până acum. 


Rezultatele nu au încetat să apară, după numai 2 - 3 zile. 


Pur și simplu mi s-a întâmplat să am câteva idei inspirate, să schimb fără nici un efort câteva obiceiuri neproductive, totul venind natural, firesc, dintr-un impuls interior. 


Impactul unei voci care comunică cu tine, transmițându-ți gândirea pozitivă direct în subconștient este net superior lecturii acelorași materiale. 


Am constatat destul de surprins acest lucru. 


Multe din exemplele, citatele sau povestirile pe care le-am auzit le știam, dar faptul de a îți fi spuse direct ție, fondul muzical foarte liniștitor, care este un mediu foarte prielnic pentru calmarea și receptivitatea psihicului, m-a făcut să le primesc cu mai multă deschidere.




La finalul fiecărui track, autorul spunea: Gândiți-vă la aceste lucruri. 




Puteți încerca și voi, rezultatele nu vor înceta să apară. 




Garantat!

Photo by bruce mars on Unsplash

luni, 9 noiembrie 2015

Care este cel mai eficient criteriu de a aprecia, de a evalua un om?



Care este cel mai eficient criteriu de a aprecia un om, de a îl evalua, de a îl înțelege, de a ști cu cine te relaționezi, de fapt?


MODUL CUM GÂNDEȘTE.

Poți afla modul în care gândește din conversațiile pe care le porți cu el, din povestirile evenimentelor din viața lui, poți afla modul în care gândește din rezultatele pe care le-a avut, din modalitatea (apreciativă, pentru că cea negativă, de detracare, poate să fie sub influența unor motivații meschine și să deformeze realitatea - mai ales dacă intră în conflict cu procentajul majoritar pozitiv) în care este perceput de către ceilalți.


Pot fi discrepanțe majore între modul de a gândi al unei persoane și acțiunile sale, comportamentul său.


Am întâlnit destul de mulți oameni până acum. Am văzut stiluri atât de diferite de viață, concepții antagonice, funcționale însă fiecare în parte,


Puțini, însă, foarte puțini oameni sunt cu adevărat echilibrați.


Pentru că ECHILIBRUL presupune, înainte de orice altceva, AUTOCONTROL. 


Dacă înveți autocontrolul, poți stăpâni (și-ți poți însuși) orice. 


Iar autocontrolul presupune să INTRI ÎN POSESIA MINȚII TALE, să o stăpânești și să o direcționezi într-o direcție exactă. 


Autocontrolul înseamnă să conștientizezi cât de ușor poți face rău, înseamnă să gândești că orice cuvânt, orice gest, orice privire, orice grimasă pot fi percepute și interpretate greșit, pot fi deturnate de la intenția inițială și transformate în ofensă, jignire sau dezamăgire de către receptor. 


Autocontrolul îți cere imperativ să fii în permanență prezent și atent la ce se întâmplă în jurul tău, este un efort conștient de voință pentru a te gândi constant la ceilalți, nu decât la tine, la ce te interesează și ce vrei sau ai chef sau nu în momentul respectiv. 


Autocontrolul presupune nu numai inteligență și abilități de relaționare, dar are drept condiție sine qua non să îți placă oamenii, să te intereseze oamenii, să îi înțelegi, ce vor, de ce vor, care sunt resorturile care determină simpatiile și antipatiile lor, care sunt motivațiile lor. 



AUTOCONTROL: Dacă R= succes, atunci R= X+Y+Z, X fiind muncă, Y joacă și Z să îți ții gura. - Albert Einstein.


Puțini, foarte puțini oameni întrunesc în aceeași persoană un suflet frumos, o inimă frumoasă ( la care putem adăuga  o față frumoasă) și mai ales o MINTE FRUMOASĂ!


Sunt câteva valori perene, sunt câteva criterii pe care cred că orice cultură, orice epocă și orice colectivitate sau mediu mai restrânse și cu o specificitate mai restrictivă, le recunoaște ca fiind admirabile la un om, vrednice de urmat și de apreciat.


Cum nu există om perfect sau ființă umană fără greșeală, cum fiecare este liber să adere la anumite valori, extrem de importante pentru el și să respingă vehement alte valori, importante pentru alții, dar total nesemnificative pentru el, rămâne perpetuu o provocare corectitudinea răspunsului la această întrebare: care este cel mai eficient criteriu de a aprecia, de a evalua un om?


Cât de multă răbdare avem în a ÎNȚELEGE un om, în primul rând, cred că este abordarea corectă.


Dacă eu nu sunt nici măcar suficient de ATENT la tine, dacă nu fac nici măcar un minim efort de a te AUZI, cum mai  pot să te ASCULT și în consecință, să încerc să te ÎNȚELEG?


Dacă tu te lași purtat de PRIMUL IMPULS, înainte de a avea TOATE DATELE PROBLEMEI, dacă tu ÎNGHIȚI CA UN CURCAN LACOM prima idee manipulativă și deformatoare pe care ai auzit-o întâmplător și pe care o susții agresiv cu o obstinație încrâncenată, fără a fi capabil să porți UN DIALOG CIVILIZAT, cu ARGUMENTE SOLIDE, bazate pe o bună informare și un raționament bine închegat, dacă tu jignești fără ezitare și îmi insulți inteligența, cum te aștepți să te RESPECT și să îți acord IMPORTANȚA și APROBAREA pe care le cauți cu atâta ÎNVERȘUNARE? 


Apreciez și am avut întotdeauna de învățat de la oamenii care au CLARITATE în gândire. 


De la oamenii care NU SIMT NEVOIA SĂ DOVEDEASCĂ CEVA, pentru că își cunosc valoarea, își cunosc în profunzime punctele slabe și punctele tari, și au prea mult UMOR și MODESTIE ca să intre în acest JOC AL FOAMEI DE LAUDE VANE. 


Am avut plăcerea, deși destul de rară, de a întâlni oameni la care CUVÂNTUL DAT este o promisiune de neîncălcat, oameni care ÎȘI FOLOSESC CU ADEVĂRAT MINTEA și TREC TOTUL PRIN FILTRUL GÂNDIRII, înainte de a accepta o idee oarecare. 


Acești oameni știu că bluff-ul în viața reală poate avea consecințe mult mai devastatoare decât să pierzi o rundă la un joc de poker. 


Știu că este foarte ușor să nu fii corect cu tine însuți și cu celălalt, știu cât de periculos este să te amăgești sau să încerci să pari ceea ce nu ești, și cât de facil este descoperită impostura.


Știu că o atitudine neîntemeiată pe ceva real, prin care vrei să îl intimidezi, controlezi sau înșeli pe celălalt SE VA ÎNTOARCE ÎMPOTRIVA TA și te va afecta într-o măsură mult mai mare decât estimezi din cauza superficialității în gândire. 


Lista caracteristicilor modului de a gândi pe care îl consider de apreciat este departe de a fi epuizată în acest articol. 


Decât am punctat câteva dintre ele. 


Vestea bună este că un mod de a gândi valoros și demn de apreciere poate fi dobândit. Nu este neapărat ceva înnăscut. 


Nu este un talent genetic întotdeauna și nici tributar educației formale. 


Unii dintre cei mai valoroși oameni sunt posesorii unui mod de a gândi de succes, dobândit ca urmare a construirii calității lor de self- made man  prin ingeniozitate, perseverență, autoeducație.



CEL MAI EFICIENT CRITERIU DE A APRECIA, DE A EVALUA UN OM ESTE MODUL ÎN CARE GÂNDEȘTE. 

Doar un punct de vedere...


Schimbă-ți gîndirea - Schimbă-ți viața!

Photo by Laurenz Kleinheider on Unsplash

miercuri, 4 noiembrie 2015

Doliul național s-a încheiat. Solidaritatea rămâne. Cât timp?


Tragedia din Clubul Colectiv a mobilizat și a unit o Românie întreagă. În durere. În acțiuni și eforturi supraomenești pentru salvarea victimelor. În luptă pentru viața românilor arși. Iar ieri, într-un singur glas, în revoltă. 


Artiști, atât români, cât și străini, și-au anulat concertele, în semn de respect. Artiști și oameni de televiziune, oameni care sunt parte a vieții publice, indiferent de profesia sau business-ul lor, precum și oameni care poate nu au pășit niciodată în spațiul public, toți acești oameni au acționat la unison, în dubla lor calitate: de români și de oameni care își iubesc aproapele, care înțeleg suferința celor care se zbat la limita dintre viață și moarte, care simt durerea celor cărora le-au fost răpiți frați, copii, prieteni în acel incendiu care a devastat atâtea familii și a distrus atâtea destine. 


Au donat sânge, au donat piele, au donat bani. Medici și asistente au muncit zile în șir, fără odihnă, până și dincolo de epuizare, luptându-se pentru fiecare secundă de viață pe care o pot smulge în plus. 


Am auzit atâtea voci, dar câte voci sunt oare care se gândesc cu groază că ei, sau copiii lor, sau frații/surorile lor, sau prietenii lor ar fi putut avea aceeași soartă. Ar fi putut fi morți acum. În chinuri îngrozitoare. 


Am citit atâtea articole din care răzbat aceeași idee: ROMÂNIA SE TREZEȘTE!


Lucrurile nu pot, nu au voie să rămână la fel. 


Data de 30 octombrie va rămâne în cărțile de istorie ca o tragedie națională. 


Demisiile se țin lanț. Toate cluburile, barurile, mall-urile, spațiile publice sunt verificate. Se fac petiții online pentru obligativitatea sprinkler-elor și interzicerea fumatului în spații publice. 


România iese în stradă. 


România protestează. 


România se revoltă. 


România simte, gândește, acționează la unison. 


Însă ACEST MENTAL COLECTIV, CARE S-A APRINS ÎNTR-O SINGURĂ VOCE, NU ARE VOIE SĂ SE MAI STINGĂ.


Nu numai pentru a face ca astfel de tragedii să nu se mai întâmple vreodată, nu numai pentru a vedea, pentru a simți, pentru a înțelege suferința semenilor noștri, dar pentru a ne asuma că suntem responsabili pentru noi, pentru viața noastră și pentru ceilalți și viața lor. 


Va trece încă o săptămână. Apoi încă una. O lună. Un an. 


Uitarea se așterne peste toate. NU AVEM VOIE SĂ UITĂM.


Sunt drumuri naționale executate cu o iresponsabilitate strigătoare la cer, care se pot prăbuși oricând. 


Sunt clădiri noi construite la fel de iresponsabil, sunt clădiri vechi care la un cutremur mai puternic pot genera alte tragedii. 

Sunt atât de multe lucruri nefuncționale în România. Și în egală măsură, tot atât de multe surse care pot  da naștere altor tragedii.

Nu mai avem voie să mai lăsăm lucrurile așa cum sunt. 


Avem nevoie de CIVILIZAȚIE, DE SIGURANȚĂ, DE RESPECT, DE O MINTE COLECTIVĂ LIMPEDE ȘI FERMĂ. 


DOLIUL NAȚIONAL S-A ÎNCHEIAT. 


DUREREA ȘI REVOLTA RĂMÂN. 



RESPONSABILITATEA PENTRU VIITOR NE APARȚINE.




SOLIDARITATEA RĂMÂNE. 




CÂT TIMP? 

Photo by Shane Rounce on Unsplash