NU E NIMIC ÎN NEREGULĂ CU TINE. DOAR LIPSEȘTE CEVA...

Ce e în neregulă cu mine? - te întrebi - Nimic. Chiar nimic.

Ești perfect/ă așa cum ești.

Nu e nimic în neregulă cu tine. Nu ești defect, nu trebuie să fii reparat, nu trebuie să fii vindecat, nu trebuie să fii salvat.

Nu este obligatoriu să te schimbi. Schimbarea îți poate face bine, dar îți poate face mai mult rău în procesul ei și poate nu ești pregătit sau nu ești făcut să suporți schimbarea.

Și atunci de ce simt că este ceva în neregulă cu mine?

PENTRU CĂ LIPSEȘTE CEVA.

 Nu știu ce vreau, dar știu că ceva lipsește. Nu știu ce este, dar pot să îl simt, acel ceva, chiar îl simt...

CÂND VEI GĂSI ACEL LUCRU LIPSĂ ȘI ÎL VEI PUNE LA LOCUL LUI, VEI CONTINUA SĂ FII PERFECT, ÎNSĂ FĂRĂ A MAI AVEA SENZAȚIA CĂ CEVA ESTE ÎN NEREGULĂ.

Peste acest concept: '' OAMENII SUNT PERFECȚI AȘA CUM SUNT. NU TREBUIE SALVAȚI, NU TREBUIE ÎNDREPTAȚI. TREBUIE DECÂT SĂ IDENTIFICE CE LIPSEȘTE, SINGURI SAU CU AJUTOR '' am dat întâmplător, la un anumit moment din viața mea.

Mi s-a părut extraordinar la acel moment, a funcționat perfect ca modalitate de abordare a vieții proprii și a celorlalți o perioadă, după care am combinat-o cu alte tipuri de abordări, am renunțat la ea o perioadă, iar acum mi-a revenit în atenție, având o altă înțelegere a adevăratului sens al acestui concept, înțelegere cristalizată în urma experienței de viață și a evenimentelor derulate în tot acest timp.

De fapt, CUVÂNTUL - CHEIE este tocmai ÎNȚELEGEREA.

Pentru ca acest concept să funcționeze - și funcționează extraordinar, dacă reușești să îl ții constant în atenția ta și să îl exersezi, să îl practici zilnic - trebuie să fii dispus să TE ÎNȚELEGI și să ÎI ÎNȚELEGI pe ceilalți.

Iar pentru a înțelege, este foarte important- fiind, de altfel, și singura cale - SĂ ASCULȚI, SĂ PRIVEȘTI ȘI SĂ SIMȚI CU ADEVĂRAT, REAL, ÎN PROFUNZIME, CU RĂBDARE.

Fără să JUDECI, fără să TRAGI CONCLUZII, fără să EVALUEZI, fără să COMPARI, fără să INFLUENȚEZI, fără să ÎNTRERUPI, fără să CONTRAZICI sau să APROBI, fără să încerci să te OPUI, nici să ÎNCURAJEZI.

Iar dintre toate acestea, cel mai important este să ASCULȚI.

Să ASCULȚI DIFERIT de cum ai făcut-o până acum.

Un concept extrem de inteligent este ASCULTAREA CARE DEJA A EXISTAT ACOLO, DINTOTDEAUNA.

Se referă la tendința noastră naturală ca atunci când ascultăm, să NU ASCULTĂM EXACT CE SPUNE CELĂLALT, ci mai degrabă să ne folosim același MOD DEFORMAT de a asculta, să ASCULTĂM CE CREDEM NOI DESPRE CE SPUNE CELĂLALT.

De fapt, ascultăm ce CREDEM NOI CĂ VREA SĂ SPUNĂ celălalt. Ce credem noi despre ce vrea să spună.

Nu avem nici răbdarea, nici înțelepciunea de a ne AMUȚI PROPRIA VOCE CLEVETITOARE ȘI BÂRFITOARE și să lăsăm VOCEA CELUILALT SĂ ÎL EXPRIME LIBER.

Este și cauza care generează atât de multe neînțelegeri, sincope în comunicare, situații în care unul vorbește despre ceva, celălalt se gândește la cu totul altceva.

Nu numai că este jignitor, dar este total NEPRODUCTIV.

Bine, bine - spui - dar ambele concepte - perfecțiunea oamenilor și indentificarea a ce le lipsește pentru a fi perfecți, pe de o parte, și ascultarea deja dintotdeauna, pe de altă parte - ar trebui să plece de la PREMISA CĂ OAMENII SPUN ÎNTOTDEAUNA ADEVĂRUL și de la PREMISA CĂ LUCRURILE SUNT EXACT CEEA CE SUNT.

Însă - spui - CÂND SUNT OAMENII CU ADEVĂRAT AUTENTICI, SINCERI, REALI 100% - NICIODATĂ, iar APARENȚELE SUNT ÎNȘELĂTOARE - LUCRURILE NU SUNT NICIODATĂ 100% CE PAR.

Fii atent la/ ferește-te de jumătățile de adevăr. S-ar putea să fii înșfăcat jumătatea greșită.

Cum rămâne cu tendința naturală a oamenilor de a MISTIFICA POVEȘTILOR LOR DE VIAȚĂ, de a ADĂUGA, FABULA, de a RESCRIE orice relatare, orice istorisire, astfel încât să FIE AVANTAJAȚI, SĂ SE RIDICE ÎN OCHII TĂI, să fie mai frumoși, mai buni, mai inteligenți, mai valoroși, mai puternici în povestirea lor, decât în realitate, sau victime, nedpreptățiți, înșelați, tratați greșit, etc, într-o măsură mult mai accentuată decât evenimentul real?

Cum rămâne cu POSIBILITATEA ca relatarea în sine, chiar cu intenția de a fi descriere făcută cu maximă acuratețe a oricărui eveniment, este inexactă, este rezultat a unor lucruri auzite, neanalizate atent, reproduse după ureche și susținute ca fiind reale?

SINGURUL LUCRU CU ADEVĂRAT IMPORTANT ESTE SĂ ASCULȚI TU CU MAXIMĂ ATENȚIE, ACURATEȚE ȘI PREZENȚĂ.

Care este misiunea? Iată cum o înțeleg eu: Fii prezent. Fii atent. Fii deschis. 

Este tot ce contează. Apoi, în funcție de experiența fiecăruia și de la caz la caz, se poate decela ce este real, adevărat, de ce este orice altceva - poate fi și glumă, poate fi o conversație care să însemne altceva decât suprafața ei, decât stratul extern, poate fi o manifestare tipică a unui gen de personalitate și comportament, pe care îl poți învăța și intui în viitor ce,cât, cum și când este real, adevărat.

NU E NIMIC ÎN NEREGULĂ CU MINE. SUNT PERFECT. DOAR LIPSEȘTE CEVA.

Cum aș putea fi perfect, dacă ceva lipsește? 

În primul rând că ipoteza de la care plec este că tu - tu, ca individ - ești perfect, în sensul de superlativ absolut, în sensul antonimului cuvântului imperfect. 

Tu ești opusul imperfecțiunii. Deoarece imperfecțiunea presupune defecte, erori, îți sugerează imaginea unui minus, a unui lucru neterminat, nefinisat suficient, deoarece imperfecțiunea atunci când este asociată ființei umane echivalează că ființa este cu un defect mai jos, cu o treaptă inferioară perfecțiunii. 

Este foarte bine așa cum ești. Nu trebuie să schimbi nimic la tine. Aceasta este frumusețea perfecțiunii. Stă ca un scut impenetrabil în fața oricărei critici, în fața oricărei dezamăgiri și în fața oricărui reproș. În special în fața auto-criticii și auto- devalorizării. 

Nu te lua în calcul nici pe tine, cu atât mai puțin pe alții, când începi să îți vorbești într-un fel care te minimizează, nu te mai compara și nu te mai lăsa comparat, nu îți mai dori și nu mai permite ca alții să dorească pentru tine să fii ca altcineva. 

Din moment ce ești perfect, ești și unic. Nu poți fi altcineva, pentru că la rândul lui, este unic în perfecțiunea lui. 

O unicitate diferită. 

Și AICI INTERVINE ADEVĂRATUL SALT CALITATIV ÎN ÎNȚELEGERE, ADEVĂRATA REVELAȚIE- BREAKTHROUGH. 

Dacă sunt perfect, înseamnă că NU AM EȘUAT? NU AM GREȘIT? NU MĂ AȘTEAPTĂ SANCȚIUNI, CRITICI, CORECTURI, REDIRECȚIONĂRI, RESTRICȚII...? 

NU. 

EȘTI PERFECT AȘA CUM EȘTI. AICI ȘI ACUM. 

Și totuși...

Am înțeles, sunt perfect, asta mi-a luat o greutate uriașă de pe inimă, m-a eliberat complet. 

AM REUȘIT SĂ MĂ IERT PE MINE ȘI SĂ ÎI IERT PE TOȚI. 

SUNT ÎN SFÂRȘIT LIBER, DE ORICE PRESIUNE PUSĂ ASUPRA MEA, fie de mine, fie de alții. 

Chiar nu trebuie să fiu în nici un fel? 

Nu. Poți să fii oricum. 

Și totuși... LIPSEȘTE CEVA. 

DA, LIPSEȘTE. PENTRU CĂ AȘA SIMȚI. 

NUMAI CĂ DUPĂ CE VEI IDENTIFICA CE LIPSEȘTE, CE LIPSEȘTE NU VA FI PARADOXALA COMPLETARE CARE SĂ INTEGREZE PERFECȚIUNEA PRE-EXISTENTĂ, 

CI

SE VA ADĂUGA PERFECȚIUNII. 

Este o licență poetică și imaginativă - o permisiune a încălcării regulilor gramaticii,logicii și retoricii. 

PENTRU CĂ DACĂ EU VREAU, DUPĂ PERFECȚIUNEA MEA PREZENTĂ, PRIN ADĂUGAREA A CEEA CE AM IDENTIFICAT CĂ LIPSEȘTE ȘI AM PUS ÎN PLUS, REZULTATUL VA FI TRANSFORMAREA ÎNTR-O NOUĂ PERFECȚIUNE. 

Și așa mai departe, vei merge din perfecțiune în perfecțiune. 

Și acest traseu îți va oferi RELAXAREA NECESARĂ pe tot parcursul lui, pentru a identifica ce lipsește și a adăuga. 

Este foarte importantă nuanța: NU SUNT DEFECT ȘI MĂ REPAR, CI SUNT PERFECT, GĂSESC CE ÎMI LIPSEȘTE, ÎMI ÎNGLOBEZ, ÎMI INTERIORIZEZ FĂRĂ NICI UN EFORT CE LIPSEȘTE, PENTRU CĂ ÎL POT AFLA, OBȚINE ȘI FII, ȘI TREC LA URMĂTOAREA PERFECȚIUNE. 

Pentru a AFLA CE LIPSEȘTE la tine și la ceilalți, adaugă la felul tău deja dintotdeauna prezent de a asculta, de a vedea, de a înțelege, un alt și nou fel de a asculta, de a vedea, de a înțelege și VEI AFLA ÎNTOTDEAUNA CORECT CE ÎȚI LIPSEȘTE ȘI CE LE LIPSEȘTE ȘI CELORLALȚI. 

Oriunde te afli, fii acolo. Dacă poți să fii cu adevărat (complet/în totalitate/pe deplin) prezent acum, vei știi ce înseamnă cu adevărat să trăiești.

Vei putea astfel să ADAUGI la perfecțiunea ta și să îi ajuți și pe alții să adauge la perfecțiunea lor o nouă perfecțiune. 

Nu îți fă probleme că nu vei ști CUM VEI FACE ACEST LUCRU. 

ȚI SE VA ARĂTA. ÎL VEI SIMȚI. 

PUR ȘI SIMPLU ÎL VEI FACE. 

FELICITĂRI PENTRU ACTUALA TA PERFECȚIUNE ȘI PENTRU VIITOARELE TALE PERFECȚIUNI!

FELICITĂRI! 

"Pur și simplu ai încredere în tine, și atunci vei știi cum să trăiești." - Johann Wolfgang von Goethe

Photo by Andrej Lišakov on Unsplash

ROMÂNIA SAU STRĂINĂTATEA: CE ȘI DE CE ALEGI?

Să ajungi acolo! Lumea te așteaptă.

De ce să pleci din țara ta? De ce să rămâi?

Să rămân? Să plec?

Dacă vreau să plec din România înseamnă că nu îmi iubesc țara?

Dacă rămân în România și nu sunt mulțumit de ce se întâmplă în țara mea înseamnă că îmi iubesc țara și sunt dispus să accept orice se întâmplă în România?

Cum ar trebui să se manifeste iubirea de țară? Cât de importantă este? 

Sunt dator să îmi urmez confortul, plăcerea personală, să îmi caut locul unde să mă simt bine și împlinit, sau sunt dator să contribui la dezvoltarea societății, la dezvoltarea țarii mele și să îndur, să am răbdare oricât va fi nevoie - ani, zeci de ani poate, până când vor fi condițiile pe care mi le doresc?

Ce este pe primul loc? Care sunt criteriile cele mai importante care sunt decisive pentru luarea deciziei?

Îmi doresc ca în țara mea să am o infrastructură rutieră bună, îmi doresc autostrăzi de calitate și în număr mare, să pot ajunge foarte repede la destinație, să evit aglomerația, să am drumuri asfaltate și în ultimul cătun, așa cum am văzut afară.

Îmi doresc servicii de sănătate de calitate, vreau să fiu tratat cu respect și atenție, așa cum merit, indiferent de vârstă, statut social, financiar.

Vreau să am siguranță pe străzi, și ziua și noaptea. Vreau să nu mai aud de furturi, de crime, de violuri, de infracțiuni violente.

Vreau parcuri, vreau curățenie, vreau civilizație în toate domeniile și la toate nivelele.

Vreau oameni bine pregătiți, vreau profesioniști responsabili și eficienți, VREAU, DIN NOU, RESPECT.

RESPECT, pentru mine, pentru familia mea, pentru copiii mei, pentru părinții mei, pentru bunicii mei, pentru compatrioții mei, pentru toți care trăim în România.

Vreau să văd oameni relaxați, zâmbitori, vreau să îi văd pe cei din jurul meu că nu mai sunt tot timpul sub presiunea grijii zilei de mâine.

Vreau o legislație clară, bine gândită, corelată în tot întregul ei , concepută de profesioniști, care să colaboreze ca o echipă extrem de eficientă și bine închegată, astfel încât normele să fie în acord cu realitățile, ușor de aplicat, cu un scop bine definit, cu excepții gândite exhaustiv.

Vreau, mai ales, ca legea să fie respectată. Sancțiunile să fie rezonabile, proporționate, însă aplicate. Corect, fără părtinire și de fiecare dată.

Vreau o educație performantă. Vreau profesori foarte bine pregătiți, care să poate comunica real cu elevii și studenții lor, să îi pregătească pentru viață și pentru înțelegerea vieții, pentru împlinirea lor personală și pentru contribuția la progresul societății care le-a oferit ajutorul.

Vreau ca profesorii, medicii, inginerii, polițiștii, toți angajații statului să fie bine plătiți, astfel încât să fie mulțumiți, stimulați și să presteze serviciul pe care și l-au asumat cu integritate, demnitate și responsabilitate.

Vreau ca toate aceste resurse minunate de care dispune România să fie promovate, vreau un turism pe măsura posibilităților, vreau ca o echipă de oameni inspirați și inteligenți să ne creeze un brand de țară puternic, astfel încât România să atragă, să fascineze, să însemne ceva la nivel mondial. 

Vreau ca cei care conduc țara să mă facă să mă simt mândru de ei, să îi apreciez pentru că fac o treabă foarte bună, pentru că prin comportamentul lor îmi arată că le pasă de mine, de tine, de noi.

Vreau să văd că se caută și se implementează soluții inteligente, inovatoare și eficiente pentru orice problemă.

Vreau să fiu mândru că sunt român, vreau să am atât de multe motive pentru această mândrie, încât interlocutorul meu să își piardă răbdarea ascultându-mă, pentru că nu m-aș opri prea ușor din enumerarea tuturor lucrurilor care îmi plac la români și în România.

TOATE ACESTEA LE VREAU.

EU SUNT TU, SUNT EI, NOI, VOI.

TOȚI LE VREAM, FIE CĂ TRĂIM ÎN ROMÂNIA, FIE CĂ TRĂIM ÎN STRĂINĂTATE.

SUNT POSIBILE?

DA, CU SIGURANȚĂ DA.

Le merităm? Bineînțeles. 

SUNT MATERIALIZATE ÎN PREZENT?

NU, CU SIGURANȚĂ NU.

CÂT TIMP VA DURA?

Nu știu, dar primul termen relativ rezonabil, și destul de indulgent este ZECI DE ANI.

Asta, bineînțeles, dacă EVOLUȚIA ȘI CONTRIBUȚIA fiecăruia dintre noi ar începe acum. Și ar continua neîntreruptă toată această perioadă.

CE SE ÎNTÂMPLĂ CU MINE, CU NOI, PÂNĂ ATUNCI?

Opțiunile sunt destul de multe, enumăr decât 3 -4, cele mai frecvente:

- RĂMÂN, INDIFERENT CE S-AR ÎNTÂMPLA. Este țara mea, aici m-am născut, aici am crescut, aici mă simt bine, aici mă simt în siguranță. Dacă toți ar pleca și ar renunța atât de ușor, cine mai rămâne? Am răbdare, accept și iau lucrurile așa cum sunt, schimbarea presupune ani, oricum s-au schimbat destule, ce-i drept și în rău, și în bine.

- VREAU SĂ ÎMI TRĂIESC VIAȚA ACUM, NU PESTE ZECI DE ANI. Vreau condițiile, mediul, stilul de viață pe care l-am văzut afară. Drept pentru care plec. Punct. 

- SIMT CĂ NU MAI AM CE OFERI, SIMT CĂ NU MI SE OFERĂ NIMIC. Sunt total dezamăgit. Plec. Vreau să uit că sunt român. Nici nu mai vorbesc în română, să aud în jurul meu, tot timpul, afară: sunt hoți, veniți din Estul Europei, să ne spargă casele, să fure, să folosească carduri false, să tâlhărească, să cerșească. Trebuie să fie un loc și pentru mine în lumea asta. 

- NU RENUNȚ LA ȚARA MEA. ÎMI IUBESC ȚARA, ÎMI IUBESC ROMÂNII, ÎI APRECIEZ ȘI AM ÎNCREDERE ÎN EI. ÎNSĂ MERIT SĂ TRĂIESC O VIAȚĂ DEMNĂ ȘI DECENTĂ, IAR ACEST LUCRU ÎL VOI FACE AFARĂ. AM TIMP O VIAȚĂ ÎNTREAGĂ SĂ AȘTEPT PÂNĂ CÂND VOI GĂSI ACELEAȘI CONDIȚII ÎN ȚARA MEA. 

" Omul curajos/îndrăzneț este acela care întodeauna este cel mai bun, fie la el în țară, fie în străinătate" - Homer. 

VOI PROMOVA ROMÂNIA, VOI AJUTA ȘI VOI CONTRIBUI DE ACOLO, DE AFARĂ, CÂT DE MULT VOI PUTEA, ÎNSĂ AICI, ACUM ALEG SĂ NU MAI STAU. 

- TU CE VEI FACE?

Photo by yousef alfuhigi on Unsplash

VIAȚA ESTE GOALĂ ȘI LIPSITĂ DE SENS?!

"Sensul vieții este că viața este goală și lipsită de sens, iar faptul că viața este goală și lipsită de sens este, în sine, gol și lipsit de sens. În consecință suntem toți liberi."

Prima dată când citești aceste rânduri ți se par năucitoare: sensul vieții, pe care ar trebui să îl caut, să îl înțeleg, nu există?

De fiecare dată când îmi spun că viața este frumoasă sau că viața este grea, sau că este grea, dar frumoasă, sunt de fapt în eroare, pentru că viața nu este nicicum, este goală și nu are sens?

Când citești încă o dată și încă o dată, acest paradox începe să își dezvăluie adevăratul sens: VIAȚA ÎN SINE, este GOALĂ ȘI LIPSITĂ DE SENS.

Este cumva o explicație care constituie singurul răspuns la întrebările fără răspuns pe care ți le pui despre viață atunci când lucrurile par fără sens, când nu înțelegi de ce se întâmplă anumite lucruri, ție sau altora?

De ce să sufăr eu, iar alții nu? De ce să mi se întâmple atât de multe lucruri negative, de ce am ghinioane peste ghinioane? Nu are sens, nu are logică: nu am făcut rău nimănui, am respectat regulile, toate regulile, am fost prudent, am încercat să evit necazurile, am încercat să mă protejez și să mi-i protejez și pe ai mei  și totuși am eșuat.

Părinții mei, copiii mei - spui - mi-au fost luați de lângă mine atât de devreme. Cu ce am greșit eu, cu ce au greșit ei, ca să se întâmple toate astea?

De ce atâția oameni răi, care au adus atâta durere altora, își trăiesc viața liniștiți în continuare, de ce nu sunt pedepsiți, iar eu sunt atacat, sunt blamat și înjosit, sunt nedreptățit și înfrânt, deși nu am nici o vină, deși nu merit nimic din toate astea?

De ce există atât de multă nedreptate în jurul meu, de ce toate șansele sunt ale lor, nu și ale mele - spui - unde este logica, unde este sensul în toate astea?

Vrei să spui că nu există un plan pentru noi toți, o predestinare a tuturor evenimentelor care vin în viața noastră inexorabil, oricât de mult am încerca să le evităm, nu există o plată pe care trebuie să o facem pentru ce au făcut părinții, bunicii noștri, sau pentru ce vom face noi, însă încă nu știm?

Sau vrei să spui că viața este haos, hazard, dezordine, lucrurile pur și simplu se întâmplă, chiar nu există cauzalitate și efect? Poate sunt prea complexe pentru mine și nu le pot înțelege. Sau nu îmi este dat să le înțeleg? Nu îmi este permisă cunoașterea, oare? Dacă aș cunoaște adevărul, mintea mea finită nu l-ar suporta, nu l-ar accepta, ar fi o fractură iremediabilă a intelectului meu?

Nu avem încă tot echipamentul mental, sufletesc, spiritual să înțelegem cum funcționează viața? Trebuie să acceptăm cursul ei necondiționat, fără să ne mai punem întrebări?

Să fim indiferenți, pur și simplu, asta e și nu e treaba mea să înțeleg. Este pur și simplu ce este?

NU.

"Singura cunoaștere absolută la care omul poate ajunge este aceea că viața este lipsită de sens". - Lev Tolstoi.

NU. Categoric nu. LUCRURILE SUNT MULT MAI SIMPLE. INCREDIBIL DE SIMPLE.

Viața, în sine, dacă am personifica-o, ar fi un nesfârșit univers sau multivers, compus din energie, din energia care nu poate fi creată, nici distrusă, nici descrisă, energia a tot ce a fost, este, va fi, energia a tot ce nu a fost, nu este, nu va fi, nu ar putea fi, sau ar putea fi, din energia a tot ce există sau nu.

Iar această energie se poate transforma în orice, se poate rearanja oricum, este un mediu neutru, care nu are un scop sau un sens în sine, propriu, care se vrea descoperit, care este prestabilit și trebuie aflat și învățat. 

CHIAR ASTA E TOT CEEA CE ESTE? ( Nu mai este altceva?)

Faptul că viața este goală și lipsită de sens și faptul că această afirmație în sine este goală și lipsită de sens, înseamnă în esență, că ambele afirmații nu înseamnă nimic mai mult decât enunțul emis. 

Acesta este răspunsul la întrebarea: care este sensul vieții? 

Iar răspunsul este nici unul. 

DACĂ ACCEPTĂM ACESTE AFIRMAȚII, TOTAL DESCURAJANTE ȘI LE CONSIDERĂM CA FIIND AVERSUL MONEDEI, CÂND ÎNTOARCEM MONEDA, PE REVERS VA FI SCRIS UN ADEVĂR TOTAL ELIBERATOR: 

Dacă viața în sine este goală, înseamnă că O POȚI UMPLE CU ORICE, dacă este lipsită de sens, înseamnă că ÎI POȚI DA, ÎI POȚI ASOCIA, ÎI POȚI DEFINI ORICE SENS VREI TU. 

Golul nu este vid, este plin de  potențial creativ, care așteaptă să fie cultivat.

ÎȚI POȚI CREA VIAȚA ORICUM DOREȘTI. 

Poți alege să accepți sensul vieții, pe care alții și l-au asumat, poți să-l cizelezi și ajustezi la propria percepție și personalitate, sau poți să îl inventezi singur: 

"Cele mai importante două zile din viața noastră sunt aceea în care ne-am născut și aceea în care am aflat de ce (ne-am născut)." Mark Twain.

" SENSUL VIEȚII este să îți găsești DARUL ( talentul) tău. SCOPUL vieții este să îl ÎMPĂRTĂȘEȘTI(dăruiești). - Pablo Picasso.

"Atât de mulți oameni merg încoace și încolo, ducând o viață lipsită de sens. Par a fi pe jumătate adormiți, chiar atunci când sunt ocupați să facă lucruri pe care ei le consideră ca fiind importante. Asta este din cauză că aleargă după lucrurile greșite."  - Morrie Schwartz.

"Sensul vieții diferă de la om la om, de la zi la zi și de la oră la oră. Din acest motiv, ce contează este nu sensul vieții în general, cât mai degrabă sensul specific al vieții unei persoane la un moment dat."- Viktor E. Frank. 

"Viața a întrebat Moartea: De ce oamenii mă iubesc și pe tine te urăsc? Moartea i-a răspuns: Pentru că tu ești o minciună frumoasă, iar eu sunt un adevăr dureros."

Greutatea acceptării adevărului lipsei de sens a vieții rezidă în tocmai complexitatea lui: exact ca în mitul Păsării Phoenix, pentru a re-crea totul, trebuie mai întâi să distrugi totul. De altfel, foarte multe mituri ale creației pornesc de la acceași idee: distrugerea totală ca sursă generatoare a creației primordiale. 

Numai după ce îți distrugi orice speranță de a mai căuta un sens al vieții, de a înțelege de ce lucrurile se întâmplă așa cum se întâmplă, numai după ce renunți să mai cauți explicații și să înțelegi, numai după ce mergi până la capătul disperării și simți că revolta frustării cauzată de faptul că tot ceea ce credeai că știi despre viață sau doreai să crezi se dovedește a nu fi așa, este înăbușită, numai și numai atunci poți depăși acel moment critic: 

"Mintea umană poate tolera orice, mai puțin lipsa de sens."  - Deepak Chopra.

După ce ai depășit acest moment critic, mai exact simultan cu acest moment apare adevărata eliberare: SUNT LIBER SĂ DAU ORICE SENS VIEȚII, ÎN GENERAL ȘI VIEȚII MELE ÎN SPECIAL. 

NU AM CUM SĂ GREȘESC, PENTRU CĂ ACEST SENS POATE FI ORICARE. 

TOT CE TREBUIE SĂ FAC ESTE SĂ ALEG ACEL SENS ÎN CARE SĂ CRED. 

"Omul care își privește propria viață și viața semenilor săi ca fiind fără sens, nu numai că este nefericit, dar este aproape descalificat pentru viață." - Albert Einstein.

"De mult timp mi-a captat atenția un lucru, și anume că oamenii de succes ( oamenii care au reușit să îndeplinească ce și-au propus) arareori au stat pasivi și au lăsat lucrurile să li se întâmple. Au ieșit (acolo, în lume) și S-AU ÎNTÂMPLAT EI LUCRURILOR.  - Leonardo da Vinci.

ASTA ESTE TOT CE ESTE DE ȘTIUT ȘI DE CUNOSCUT: 

DUPĂ CE AI GOLIT VIAȚA(TA) DE SENS, VIAȚA (TA) POATE FI UMPLUTĂ CU NESFÂRȘITE POSIBILITĂȚI, PE CARE LE POȚI INVENTA PENTRU TINE ȘI PENTRU VIAȚA TA ȘI PE CARE LE POȚI DEVENI:

Nesfârșitele posibilități există exact dincolo (după ce ți-ai depășit) de sistemul tău de credințe. 

INVENTEAZĂ-ȚI ȘI TRĂIEȘTE-ȚI VIAȚA ACUM! NIMENI NU O VA FACE PENTRU TINE!

Photo by Jason Briscoe on Unsplash

CE VREI CU ADEVĂRAT?

 Nu accepta definiția nimănui dată vieții tale; Definește-ți-o singur!

Ce vrei cu adevărat de la viață? 

Ce vrei cu adevărat de la tine? 

Ce vrei cu adevărat de la ceilalți? 

Ești sigur că asta vrei? Ești sigur 100%? 

De câte ori te-ai răzgândit până acum? Mai ții minte? Dar CU ADEVĂRAT, CU ADEVĂRAT, ȚI-AI DAT SEAMA CE VREI? AI AFLAT? 

De câte ori îți este oare permis să vrei altceva, să încerci altceva, până să IDENTIFICI EXACT CE ÎȚI DOREȘTI și până să nu fie prea târziu pentru  TIMPUL și ENERGIA necesare începerii călătoriei către a obține ce vrei?

Câteodată viața nu îți dă ce dorești, nu pentru că nu meriți, ci pentru că meriți mai mult. 

Este normal, este rezonabil să îți dorești tot timpul altceva? 

Poate da, poate nu. Ce reacție declanșează în tine aceste întrebări? 

Zâmbet? Aceste întrebări sunt pentru ei, nu pentru mine: știu exact ce vreau, am obținut întotdeauna, voi obține în continuare, nu am ezitări, nu am întrebări, totul este clar - asta vreau, asta am făcut, asta voi face în continuare. 

Extraordinar! Ai reușit! A fost ușor pentru că ți-ai spus că este ușor,sau a fost foarte greu și ai refuzat să îți spui că este greu și ai reușit să te motivezi constant, până a devenit un reflex, ceva atât de natural încât a părut a nu mai presupune nici un efort?

Îndoială? Nu știu dacă asta am vrut cu adevărat, poate că am fost mai realist, nu mi-am propus să transform imposibilul în posibil, am vrut lucruri tangibile, realizabile și am avut răbdarea de a le obține în timp. 

Excelent. Vrei să spui, de fapt, că ai fi vrut  altceva, dar ai renunțat pentru că ar fi presupus prea multe și șansele de a reuși erau prea mici, iar posibilitatea de a eșua prea mare? Sau pur și simplu nu ai vrut altceva? 

O pupilă puțin dilatată. Nu prea am avut timp să mă gândesc la ce vreau cu adevărat. Oricum, ce fel de întrebare e asta? Sună puțin cam pretențios și cam tendențios. Cred că vreau cam ce vor toți: sănătate, bani, casă, mașină, familie, călătorii, distracție, apreciere, o viață liniștită. Nu sunt prea pasionat de faimă, de glorie, de putere, nu sunt neapărat dornic de a fi ieșit din comun. E ceva rău în asta, trebuie să fim toți vedete, genii, numărul 1? E obligatoriu să îți dorești superlative? Eu vreau decât să mă bucur de viață. Dar tu știi ce vrei? 

O reacție admirabilă. Răspunsul la întrebarea CE VREI CU ADEVĂRAT? poate fi oricare. 

Ochii larg deschiși, o respirație ușor agitată, corpul se apleacă puțin mai mult către ecran, inima începe să bată cu putere și un flash instant a ceea ce vrei cu adevărat îți electrizează retina...

Asta înseamnă că CE VREI CU ADEVĂRAT ESTE FOARTE GREU DE ATINS, POATE CHIAR IMPOSIBIL. Imposibil cel puțin acum, până când vei întrezări prima posibilitate, până vei fi ridicat primul colț al voalului, al cortinei în spatele căreia te așteaptă lung, sinuos, periculos DRUMUL TĂU...

Asta înseamnă că acum CHIAR AI DECIS CE VREI, sau că acum AI HOTĂRÂT SĂ VREI, CHIAR SĂ VREI CE AI VRUT DINTOTDEAUNA, dar nu ți-ai dat voie să vrei, sau ți-ai impus să uiți, sau ai reușit să nu îți mai amintești și să înlocuiești tot timpul cu altceva, pentru că ... sau pentru că ... sau pentru că...

ATENȚIE ÎNSĂ! CE VREI, CE VREI CU ADEVĂRAT ARE UN PREȚ. 

EȘTI SIGUR CĂ VREI SĂ PLĂTEȘTI ACEST PREȚ? 

Gândește-te bine la CE POȚI SĂ PIERZI. 

Dacă nu ești dispus să pierzi, reformulează astfel încât CE VREI CU ADEVĂRAT, PREȚUL PE CARE TREBUIE SĂ ÎL PLĂTEȘTI ȘI CE AI DE PIERDUT SĂ FIE ÎN ECHILIBRU, SĂ NU SE EXCLUDĂ RECIPROC ȘI MAI ALES, SĂ TE HRĂNEASCĂ ȘI SĂ TE ÎMPLINEASCĂ ÎN LOC SĂ TE DISTRUGĂ. 

Le-ai cântărit bine? Balanța nu se înclină, nici un talger nu a coborât? În regulă, mergem mai departe. 

Vei dori să renunți. Nu renunța!

Cu siguranță vei dori să renunți, pentru că VA FI GREU. FOARTE GREU. De fiecare dată când vei dori să renunți, adu-ți aminte ce vrei cu adevărat, că ai fost dispus să plătești prețul, că ai fost suficient de inteligent și ai anticipat suficient de bine ce ai putea să pierzi, iar ce este valoros și esențial pentru tine nu vei pierde, în schimb vei plăti mult în răbdare, în perseverență și mai ales în sacrificii. Sacrificii multe și variate. 

 Nu renunța la ce vrei cel mai mult, pentru ce vrei acum!

 Nu renunța. Stejarul falnic de azi nu este altceva decât ghinda de ieri.

Va fi dureros. Va fi nevoie de timp. Va trebui să ai dăruire și angajament. Îți va solicita puterea voinței. Va trebui să iei decizii sănătoase. Îți va cere sacrificiu. Îți va împinge corpul și mintea  la limită. Tentații vor fi la tot pasul. Dar îți promit că atunci când îți vei fi atins scopul, va fi meritat. 

Tot ce există acum în viața ta este o reflectare a unei alegeri pe care ai făcut-o. Dacă vrei un rezultat diferit, FĂ O ALEGERE DIFERITĂ. 

ALEGE CE VREI CU ADEVĂRAT. 

ALEGE ÎN FIECARE ZI SĂ VREI ÎN CONTINUARE. 

ALEGE SĂ NU RENUNȚI. 

ALEGE SĂ ÎȚI ATINGI SCOPUL. 

ȘI CEL MAI IMPORTANT ALEGE SĂ NU UIȚI CINE EȘTI ȘI CINE VREI SĂ DEVII CU ADEVĂRAT ȘI NU UITA NICI O CLIPĂ DE OAMENII PE CARE ÎI IUBEȘTI.

ALEGE ȘI FII! 

FII ALEGEREA TA! ACUM, MÂINE, PERPETUU!

Photo by Yassine Khalfalli on Unsplash

COPYWRITER

Copywriter-ul este persoana care se află în spatele conceptului oricărei campanii de publicitate, oricărei reclame, banner, flyer, print, este magicianul mentalist  care știe să intre în mintea audienței, să le afle centrele de interes, click-ul care îi motivează și declanșează dorința pe care le-o induce către un anumit comportament.

Un copywriter bun este un fin psiholog, un foarte bun cunoscător al comportamentului uman, al factorilor care declanșează imagini și emoții puternice. 

Știe foarte bine să creeze din câteva cuvinte, imagini, sunete și gesturi o poveste de impact, care să lucreze în mintea privitorului și să îi creeze o anumită impresie despre serviciul sau produsul pe care îl promovează creația copywriter-ului, chiar dacă aparent nu ar avea nici o legătură cu acesta - totuși la un moment dat, de cele mai multe ori fără ca potențialul cumpărător să își da seama, ceva din reclama aceea va activa impulsul și scopul va fi fost atins. 

Copywriterii sunt oameni cu un simț al umorului, al ironiei și al paradoxului foarte dezvoltat, sunt persoane care sunt foarte prezente la ce se întâmplă în jurul lor, astfel încât să poată surprinde ca un caricaturist talentat, într-o singură tușă îngroșată, într-o singură trăsătură evidențiată esența personalității produsului/serviciului pe care îl promovează. 

Câteva dintre reclamele mele favorite sunt acelea de la Old Spice, Telekom - când se derulează pe ecran conversația și la un moment dat unul dintre ei nu mai are credit ... iar celălalt îi spune nu te lasă să ieși din casă... e bine acolo sub papuc? ... țintesc fără ezitare la anumite situații de viață/ familie sau dorințe pe care majoritatea bărbaților le au ( să aibă un corp sculptat și sexy, să fie atrăgători, să iasă cu prietenii la distracție, în oraș și să ia barurile și cluburile la rând...) și lovesc în plin ținta.

Concluzia nu este întotdeauna cel mai reușit silogism, dar poate funcționa ca un booster (catalizator, motivare de scurtă durată): dacă am un parfum deosebit ( Old Spice - mirodenii din trecut), voi fi foarte atrăgător ( și poate mă hotărăsc în sfârșit să mă duc la sală - iar vine vara...), respectiv să văd ce serviciu de telefonie aleg, nu aș vrea să pierd astfel de ocazii...

Cât de abil? Excepțional.

Exemplele pot continua la nesfârșit. 

Un film foarte bun în care protagoniștii erau copywriteri este What women want - ce vor femeile - cu Mel Gibson și Helen Hunt, în care ideea genială pentru reclama comandata de divizia pentru femei a Nike atrage vânzări fabuloase și un succes uriaș. 

Îi admir pe acești oameni - copywriteri - pentru inteligența lor, pentru spiritul pragmatic, pentru observația detaliului și a mecanismelor minții umane, pentru capacitatea de a spune o poveste atât de expresiv și convingător într-un spațiu foarte limitat - câteva zeci de secunde...

În continuare am făcut un colaj al unor articole relevante despre copywriteri, preluate de pe internet. 

ENJOY! (Bucurați-vă de ele!)

O descriere foarte comprimată a ce înseamnă un copywriter, scrisă într-un stil foarte expresiv, plin de vervă, amuzant și realist o găsiți la următorul link:


http://www.copywriteri.ro/2010/04/atributiile-unui-copywriter


De altfel și imaginea articolului mi s-a părut foarte simpatică, drept pentru care am preluat-o.


Ce este un copywriter?Autor: Photoshop Romania

Copywriter-ul este persoana care crează textele (în cazul literar, deoarece poate să fie vorba şi despre imagine, sunet, animaţie, etc) pentru reclame, spoturi publicitare, diverste texte menite să vândă anumite produse sau servicii. Mai nou, când se vorbeşte despre Copywriter, lumea se referă la două categorii, adică cei care lucrează direct cu clienţii, outdoor, fizic şi cei care „trăiesc” în lumea on-line. Fiecare dintre ei trebuie să se focuseze pe colaborarea intensă cu persoanele din echipa de creaţie, fiecare trebuie să identifice publicul ţintă pentru a putea să îşi formeze o imagine asupra modului de abordare a textului. 

Copywriter-ul poate să facă de asemenea şi Text Content, pe când scriitorul de text content nu este necesar să ştie să facă şi Copywrite. Când vorbim despre Text Content, ne referim la un articol, sau la un text care conţine informaţii generale despre o companie de exemplu, pe când a fi Copywriter înseamnă că trebuie să îţi înţelegi clientul şi trebuie să îl motivezi să cumpere sau să îşi schimbe părerea istorică pe care o are deja.

Secretele unui copywriter bun

Copywriter-ul este parte a echipei de creatie dintr-o agentie de publicitate sau full-service, care creeza materialul publicitar. Acesta, indiferent daca este parte integranta a unei campanii sau nu, porneste de la o idee creativa care poate fi derivata pe mai multe medii (online, outdoor, TV, Radio etc.). Copywriter-ul trebuie sa tina cont de anumite criterii: target (publicul tinta), ton, mesaj, identitatea si pozitia brand-ului si sa poata realiza orice tip de text (de la sloganuri - propozitii scurte care descriu esenta unui brand si headline-uri memorabile si originale, pana la script-uri TV si spoturi radio).

Un copywriter lucreaza cu partenerul de echipa – art director-ul. In momentul in care accountul le-a transmis brief-ul de la client, incepe munca de creatie. Chiar daca art director-ul se ocupa de partea vizuala a unei campanii, trebuie sa lucreze impreuna pentru a gasi idei si concepte creative. Odata ce unul sau mai multe concepte cu multiple implementari sunt acceptate de directorul de creatie, incepe munca efectiva de redactare.

Meseria nu se invata, se fura!

Desi copywriter-ul lucreaza cu cuvinte, concepte si idei creative, nu putem vorbi de calificari formale necesare. Insa, pentru a fi bun si pentru a face fata in aceasta industrie competitiva, copywriter-ul trebuie sa posede o imaginatie bogata si capacitatea de a transpune ideile si gandurile in cuvinte. Multe persoane incearca sa isi dezvolte aceste abilitati prin training-uri specializate, workshop-uri si cursuri de creative writing, insa aceasta nu este o profesie pe care sa o poti invata la facultate!

„Be a grammar nazy!”

O conditie de baza este sa stapanesti perfect atat limba in care vei comunica, cat si alte limbi straine, si sa dai atentie maxima detaliilor. Un copywriter care face greseli gramaticale sau de redactare nu va fi apreciat intr-o agentie, indiferent cat de creativ este.

In plus, trebuie sa detina un vocabular dezvoltat, care sa ii permita sa evite inestetica repetitie. Este important sa manipuleze cu usurinta cuvintele si sa poata sa faca trecerea de la un registru stilistic la altul.

Invata o noua limba straina sau cum sa vorbesti cu partea emotionala a consumatorilor!

Scopul copywriter-ului este de a utiliza strategic cuvintele, pentru a-i face pe consumatori sa actioneze. Este o arta si o stiinta in acelasi timp sa scrii mesaje clare, persuasive si originale, reusind sa selectezi, sa construiesti si sa traduci ideile abstracte in cuvinte care sa exprime produsul pe care vrei sa il vinzi.

De aceea, un copywriter trebuie sa jongleze cu termenii astfel incat sa creeze imagini mentale si sa detalieze beneficiile unui produs pe intelesul cititorului, fara insa a fi prea direct. El poate folosi analogii, cugetari sau cuvinte puternice, fiind atent sa preintampine posibilele obiectii si sa creasca credibilitatea textelor sale.

Copywriter-ul trebuie sa inteleaga strategiile de marketing, elementele psihologice si de limbaj care sa il ajute sa fie persuasiv si sa ii permita sa transforme un simplu text intr-un reclama de efect.

Asuma-ti noile prenume: documentarist – cercetator – copywriter

Un copywriter bun detine abilitatea de a vedea lucrurile atat din punctul de vedere al producatorilor, cat si prin ochii consumatorilor. Pentru ca nu este intotdeauna usor sa scoti in evidenta beneficiile produselor oferite sau Unique Selling Point-ul (USP), documentarea, cercetarea statistica de marketing si intrebarile potrivite fac diferenta intre un text mediocru si o reclama premiata la Cannes Lions.

Cercetarea continua cu privire la stilul de viata al consumatorilor, la atitudinea acestora, la comportamentul si la buying pattern-urile pe care le urmeaza, ajuta copywriter-ul sa dezvolte o buna intelegere a celor carora li se adreseaza si ii permite sa se pozitioneze. 

De exemplu, Find your greatness de la Nike a fost lansata in contextul Olimpiadei din Londra si se bazeaza pe un comportament des intalnit in randurile consumatorilor. Acestia considera ca maretia nu poate fi atinsa de o persoana oarecare, ci doar de vedete, de cei care (in special) isi etaleaza aceasta maiestrie si primesc premii internationale. Creatorii reclamei s-au folosit de aceasta impresie generala, au profitat de context (Olimpiada din 2012) si au filmat o serie de filmulete care ii invita pe oameni sa creada in puterea lor, chiar daca nu participa la Olimpiada.

(Aproape) că toată lumea știe să scrie. Majoritatea oamenilor fac asta în fiecare zi. Multă lume are, totuși, o reținere când vine vorba de comunicarea în scris, mai ales atunci când textul respectiv are ca scop o vânzare. Totuși, de ce ar fi diferită vânzarea de conversație?

Textul este cel mai important și cel mai des folosit mod de comunicare al tuturor timpurilor. Textele publicitare bine scrise au generat de-a lungul timpului cele mai multe vânzări, fie că vorbim de broșuri, articole, reviste, bannere, cataloage de produs, script-uri pentru spoturi video și altele.

În zilele noastre, un copywriter bun este cel mai eficient om de vânzări pe care îl poate avea o companie.

Content Marketing-ul reprezintă crearea de conţinut de calitate şi distribuirea lui, cu scopul de a promova un produs sau serviciu. Conţinutul de marketing urmăreşte atragerea de clienţi prin furnizarea de informaţii audienţei ţintă şi declanşarea comportamentului de cumpărare.

Să fii uşor de găsit online de cei interesaţi să cumpere produsele / serviciile tale.
Să vorbeşti cu oamenii şi să atragi prin conţinut creativ.
Să oferi informaţii relevante pentru audienţa ţintă.
Să asiguri un aport constant de informaţii pentru a atrage şi menţine clienţii.

Photo by John Schnobrich on Unsplash

LADY

''Lady'' este un cântec compus de Lionel Richie în 1980, înregistrat și interpretat pentru prima oară de Kenny Rogers.

Este unul dintre cele mai frumoase cântece de dragoste și una dintre cele mai sensibile și profunde declarații de iubire pe care le-a auzit vreodată.

Lady, I'm your knight in shining armor and I love you

You have made me what I am and I'm yours
My love, there's so many ways I want to say I love you
Let me hold you in my arms forever more.

Doamnă, sunt cavalerul tău în armură strălucitoare și te iubesc.

Tu m-ai făcut ceea ce sunt acum și sunt al tău.

Dragostea mea, sunt atât de multe feluri în care vreau să îți spun că te iubesc,

Lasă-mă să te strâng în brațele mele pentru totdeauna. 

You have gone and made me such a fool
I'm so lost in your love
And oh, we belong together
Won't you believe in my song?

Ai plecat și sunt nebun după tine, 

Sunt atât de pierdut în iubirea ta,

Știu că suntem făcuți unul pentru altul,

Te rog, crede în cuvintele cântecului meu...

Lady, for so many years I thought I'd never find you
You have come into my life and, made me whole
Forever let me wake to see you each and every morning
Let me hear you whisper softly in my ear.

Doamnă, atât de mulți ani am crezut că nu te voi găsi niciodată, 

Ai venit în viața mea și m-ai făcut să mă simt împlinit,

Vreau să mă trezesc și să fii prima ființă pe care o văd în fiecare dimineață, pentru totdeauna

Vreau să te aud șoptindu-mi tandru iubirea ta. 

 In my eyes I see no one else but you

There's no other love like our love
Oh yes, I'll always want you near me
I've waited for you for so long.

Ochii mei nu văd pe nimeni în afară de tine,

Nu există iubire ca iubirea noastră,

Și da, te voi dori întotdeauna alături de mine, 

Te-am așteptat atât de mult timp. 

Oh, Lady, your love's the only love I need
And beside me is where I want you to be
'cause,'cos, my love, my love, there's somethin' I want you to know
You're the love of my life, of my life, you're my lady
You're my lady.

Doamna mea, iubirea ta este singura iubire de care am nevoie, 

Și te vreau să fii alături de mine,

Pentru că, dragostea mea, aș vrea ca tu să știi

Că ești dragostea vieții mele, ești doamna mea...

Monologul următor este inspirat de acest superb cântec și cred că ORICE BĂRBAT CARE A IUBIT, IUBEȘTE SAU VA IUBI VREODATĂ ÎȘI VA REGĂSI EMOȚIILE ÎN MĂCAR UN FRAGMENT DIN EL: 

Nu am crezut vreodată că te voi găsi. 

Te-am întâlnit exact când renunțasem să te mai caut. 

Am vrut întotdeauna ca DOAMNA MEA să fie mult mai mult decât jumătatea mea pereche, care împreună cu mine să întregească sfera eros-ului, conform mitului platonic, mult mai mult decât întregirea ființelor noastre.

Am dorit ca iubirea noastră să fie atât de nebună, atât de intensă, încât să devină forma supremă de iubire, care să ne devoreze, să ne mistuie  în focul ei nesățios, astfel ca în fiecare clipă să ne distrugă prin forța ei, să doară atât de mult încât să simți că te sufoci, că nu mai poți respira atâta dragoste și atunci când puterea ei te-a epuizat total, să ne re-creeze, să ne unească din nou atât de mult încât și sinapsele noastre să danseze îmbrățișate într-un vals electrizant al fiecărui atom al ființelor noastre, să ne îndrăgostim în fiecare zi într-o contopire a dăruirii noastre.

Nu există iubire ca a noastră, nu a existat  și nu va mai exista. 

Infatuarea unicității legăturii noastre mi-a inundat trupul, sufletul și mintea în prima secundă în care te-am văzut. 

Am știut atunci că am primit mult, infinit mai mult decât am cerut. Și mi-ai fost dăruită pentru că nu am renunțat la tine înainte de a te fi găsit, pentru că am renunțat la oricine altcineva în afară de tine, pentru că exact înainte ca tu să  mă fi învăluit cu zâmbetul fericirii hotărâsem că dacă nu vei apărea în viața mea aleg să rămân singur, până te voi afla, în această viață sau dincolo de ea. 

Știu că tu ești femeia pe care o voi iubi toată viața, știu că mă voi bucura de atingerea ta, știu că voi râde cu tine în fiecare dimineață și te voi îmbrățișa zi după zi și an după an și că de fiecare dată sărutul tău va fi încă o bijuterie în cea mai frumoasă și mai prețioasă colecție a frumuseții vieții, strălucind mai aprins și mai seducător de fiecare dată în galeriile regale ale sufletului nostru. 

Știu că anii vor adăuga încă un zâmbet fascinant pe chipul tău, unde voi retrăi încă o dată magnetismul fericirii noastre și pe măsură ce amintirile și timpul vor rămâne în urma noastră, noi emoții, și tot timpul surprinzătoare și necunoscute acum feluri de a ne iubi ne vor apropia și mai mult. 

Știu că din momentul în care ochii mei te-au cuprins prima dată, o certitudine absolută, o siguranță liniștitoare mi-a șoptit tandru că iubirea noastră care va crește și ne va hrăni neobosită este garanția că vom fi împreună și după ce nu vom mai fi, pentru că vom pleca împreună și dragostea noastră va fi sigiliul indestructibil al energiei pasiunii.

Alături de tine nimic nu este imposibil, prezența ta, chiar atunci când nu ești lângă mine, îmi vorbește, îți cunosc fiecare gest, fiecare tresărire, te simt ce gândești, ce dorești, ce te face să te simți împlinită, pentru că în tine m-am regăsit.

Tu ești echilibrul meu, tu ești tot ce mi-am dorit, și te voi dori pentru totdeauna, mai mult și mai mult.

Te iubesc, îți iubesc frumusețea, suplețea, eleganța și stilul, inteligența și puterea, tandrețea și înțelegerea, toleranța și pofta de viață.

Îți iubesc delicatețea și discreția cu care îmi temperezi efuziunea nestăvilită în public, îți apreciez felul în care încerci și reușești tot timpul să faci ca totul să fie bine, să îmi înfrânezi tendința constantă de a îți lăuda calitățile și unicitatea ta. 

Sunt atât de mândru de tine, sunt atât de îndrăgostit, încât mi-aș striga zilnic iubirea ca un nebun, mi-aș tatua surâsul tău drăgăstos pe iris, ca tu să fii imaginea fericirii pe care aș proiecta-o pe pânza lumii, în cel mai erotic și sublim film de dragoste. 

Ești DOAMNA MEA, TE-AM IUBIT, TE IUBESC ȘI TE VOI IUBI MAI PRESUS DECÂT ÎNSĂȘI IUBIREA!

Photo by Ussama Azam on Unsplash

LUMEA VĂZUTĂ PRIN OCHII DEPRESIEI; LUMEA VĂZUTĂ PRIN OCHII ENERGIEI POFTEI DE VIAȚĂ

Nu înceta niciodată să privești VIAȚA prin Ochii Mirării/Miracolului/Admirației/Minunii/Surprinderii.

Viața ta este compusă din conversații: conversații despre tine, despre ei, despre voi, despre noi; conversații despre viață, conversații despre trecut, despre viitor, conversații pe care le porți în fiecare clipă, în fiecare secundă a prezentului tău unic, conversații interioare, conversații exteriorizate, cuvinte care își grupează sensul în observații, analize, concluzii, sentințe, hotărâri, decizii surprinzătoare, ezitări, sau cuvinte ale căror litere gravitează într-o înlănțuire fără sens, imagini disparate, frici, senzații nedefinite, sclipiri luminoase sau impulsuri întunecate:

- Ce timpuri nemernice trăiesc. De ce trebuie să trec prin toate aceste încercări, de ce trebuie să sufăr și să fiu înnebunit/ă de atâtea schimbări, de ce eu? 

- La vita e bella. Sunt atâtea lucruri frumoase în lumea asta, sunt atât de multe motive ca să trăiești, să te bucuri. Ai tot ce îți trebuie. De ce te plângi? Ești tânăr/ă ( ești încă tânăr/tânără), ești frumoasă, ești puternic/ă, ai bani, te plimbi, ai un job stabil/ai o afacere frumoasă, EȘTI SĂNĂTOS/SĂNĂTOASĂ. Gândește-te la toți oamenii din lumea asta care suferă, care nu au ce bea, ce mânca, nu au adăpost, casele le-au fost distruse de inundații/ de cutremur, sunt refugiați, sunt în mijlocul teatrului de război, sunt persecutați, sunt îngrădiți de teroarea dictaturii, de conflicte religioase, sunt atâtea femei și copii bătuți, exploatați, tramumatizați, ȘI TU, TU SUFERI? 

- Nu înțelegi. Nu mă poți motiva așa. Nu este același lucru. De ce faci astfel de comparații? Mintea lor este captivă în închisoarea nevoilor primare: hrană, locuință, siguranță, prezervarea vieții. Ei luptă pentru supraviețuire. Ei nu au cunoscut libertatea. Nu au cunoscut confortul. Nici liniștea civilizației. Mintea lor nu a depășit acest prag. Nu știu că este posibil să trăiești altfel. Își urmează decât instinctul, se agață de viață. Nu înțelegi. De ce nu îmi vorbești despre eșecul civilizației nordice? Au cel mai înalt standard de viață din lume, calculat ca rezultat al câtorva zeci de indicatori: servicii de sănătate, asistență socială, infrastructură, educație, șomaj, poluare, criminalitate, etc... Și totuși au una dintre cele mai ridicate rate ale sinuciderii... Ce îi împinge către această fără logică pentru tine renunțare la viață: faptul că nu se pot gândi la toți acești oameni care suferă, de care îmi vorbeai? 

- Acceptă lucrurile. Nu te mai opune. Ar putea fi mult mai rău. Mulțumește-te cu puțin. De ce să ceri atât de mult? 

- Nu mai rezist. Simt că înnebunesc. Am început să citesc despre depresie. 

- Nu îți face bine. Găsește-ți o preocupare. Caută să îți direcționezi gândurile către ceva pozitiv. Încearcă voluntariatul. Renunță la tine, măcar pentru puțin timp. Ajută necondiționat. Te vei simți mai bine. 

- Simt cum palpită în mine energia vieții. Sunt un fluviu care curge prin venele lumii, elegant și liniștit. Undele mele ating sufletele oamenilor, îi inundă cu fluxul meu pozitiv, eu sunt luna superbă, poezia și misterul mă atrage în armonia universului, mareea magică a recunoștinței și gratitudinii. 

- Crezi că mă vor calma câteva metafore? Crezi că imaginația și muzica artei cuvintelor vor fi antidepresive eficiente pentru dezamăgirea mea? Nu vrei să pricepi că este suficientă încă o problemă, încă un eveniment frustrant ca să îmi declanșeze un blocaj al arcului roții zimțate a orologiului echilibrului ființei mele, astfel încât timpul calm și ritmic al existenței mele să rămână nemișcat, în terifianta lui nefuncționalitate? Crezi că nu pot face un exercițiu de improvizație artistică? La ce îmi folosește? Ești cu capul în nori. Nu vezi realitatea din jurul tău. 

- În orice direcție privești, cu cine vorbești, vezi numai probleme, frustrare și FRICĂ. Toți au ajuns la limita răbdării. Nu știu ce se întâmplă. Cred că vor să ne înnebunească pe toți. Nu mai țin minte de când nu am mai auzit un: Bine sau Foarte Bine, la întrebarea Ce mai faci? Toți se plâng, au probleme la serviciu, vor să renunțe, nu mai suportă presiunea, reacțiile stupide și agresive ale clienților. Nu mai merge nimic. 

- Dar viața este atât de frumoasă. Întotdeauna poți găsi ceva pentru care merită să trăiești, să lupți, ceva în care să investești toată pasiunea ta, un scop care să te țină alert. Ai răbdare. Ai încredere. Ai credință. Totul va fi în regulă. Practică cele trei virtuți teologice: Iubire, Nădejde și Credință. 

- Orice lucru, oricât de mărunt, îmi declanșează temeri, frici, frustrare, deznădejde. Este atât de multă suferință în lume. Cum mă liniștesc puțin, trebuie să mai apară ceva. Vreau, pur și simplu, liniște. Dacă nu e una, e alta. Sunt sătul/ă de atâta impostură, de atâta minciună, toate merg prost. Nu mai suport atâta nerecunoștință, nu mai suport atîta răutate, izbucnesc în accese de furie, apoi mă simt lipsit/ă de vlagă, mă simt sfârșit/ă. 

- Cum am ajuns aici? De ce eu? De ce să mi se întâmple mie toate? Cu ce am greșit?

- Trebuie să te controlezi. Ia lucrurile mai ușor. Nu îți mai face atâta sânge rău. Calmează-te. Respiră și inspiră adânc. Gândește-te la ceva frumos. SAU FĂ O SCHIMBARE. 

- ABIA ACUM VĂD O TRESĂRIRE. 

- CE SCHIMBARE? 

- ALEGE SĂ CREZI. ALEGE SĂ VREI. ALEGE SĂ SPERI. ALEGE SĂ IUBEȘTI. ALEGE SĂ PRIMEȘTI ȘI SĂ DĂRUIEȘTI. 

- E greu. Nu pot.

- E UȘOR. E ATÂT DE UȘOR. ORICE AI FACE, NU RENUNȚA. ÎNCEARCĂ ORICE. 

- Am încercat. 

- NU SUFICIENT. Mai încearcă o dată. Și apoi încă o dată. Și încă o dată. Până reușești. POȚI. VEI REUȘI.

- CUM? 

- Nu știu. Nici tu nu știi acum. Dar vei afla. Cere ajutor. Oferă ajutor. ALEGE SĂ IEȘI DIN CAPCANĂ. Oricum. 

- Cât timp va dura? 

- De tine depinde. Va dura începând de acum, de când ai luat hotărârea, până când vei începe să crezi. Apoi, urcușul, oricât de dificil, oricât de imposibil îți pare acum, va deveni foarte ușor. Într-o bună zi, VEI FACE UN SINGUR PAS. UN PAS DE URIAȘ. ȘI ATUNCI URCUȘUL SE VA FI TERMINAT. Vei fi ajuns în vârful muntelui. ȘI DE ACOLO ÎȚI VEI VEDEA TOATĂ VIAȚA. 

VEI ZÂMBI CU MULȚUMIRE, VEI SIMȚI CUM TE CUPRINDE UN CALM ELIBERATOR ȘI O ÎNCREDERE CARE NU TE VA MAI PĂRĂSI NICIODATĂ. ȘI ÎȚI VEI DEDICA RESTUL VIEȚII CA SĂ TRANSFERI RECUNOȘTINȚA REUȘITEI TALE ÎN CEL MAI EFICIENT AJUTOR PENTRU TINE ȘI PENTRU EI, PENTRU VOI ȘI PENTRU NOI. 

- VEI ÎNCHIDE PLEOAPELE OCHILOR DEPRESIEI ȘI VEI DESCHIDE OCHII ENERGIEI POFTEI DE VIAȚĂ PRIN CARE VEI VEDEA LUMEA ȘI ÎI VEI FACE PE EI, PE NOI, PE VOI SĂ VADĂ ȘI SĂ VEDEM FRUMUSEȚEA EI!

Photo by Eric Ward on Unsplash